Salariul mediu net din România a scăzut în luna aprilie 2026 la 5.843 lei, cu 95 de lei mai puțin decât în martie, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. În același timp, salariul mediu brut a coborât la 9.740 lei, cu 162 de lei mai puțin față de luna precedentă.
Dincolo de media națională, diferențele dintre domenii sunt uriașe. În timp ce în extracția petrolului brut și a gazelor naturale câștigul salarial mediu net a depășit 15.000 de lei, iar în IT s-a apropiat de 14.300 de lei, în pescuit și acvacultură sau în asistența socială fără cazare veniturile medii nete au rămas sub pragul de 3.000 de lei.
Câștigul salarial mediu net de 5.843 lei poate părea, la prima vedere, un reper confortabil pentru piața muncii. În realitate, media este trasă în sus de domeniile foarte bine plătite și nu arată cât câștigă efectiv majoritatea salariaților.
Cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în extracția petrolului brut și a gazelor naturale, unde media a ajuns la 15.429 lei, și în activități de programare și consultanță în tehnologia informației, cu 14.249 lei.
La polul opus, cele mai mici salarii medii nete au fost consemnate în pescuit și acvacultură, cu 2.915 lei, și în activități de asistență socială fără cazare, cu 2.955 lei.
Diferența dintre primul și ultimul domeniu este de peste 12.500 de lei net pe lună. Altfel spus, media netă din petrol și gaze este de peste cinci ori mai mare decât cea din pescuit și acvacultură.
În aprilie, cea mai mare creștere lunară a câștigului salarial mediu net s-a înregistrat în extracția petrolului brut și a gazelor naturale: plus 41,3% față de luna martie. INS explică majorările prin acordarea de prime ocazionale, drepturi în natură, ajutoare bănești, sume din profitul net și alte fonduri, inclusiv bilete de valoare, dar și prin realizări de producție sau încasări mai mari, în funcție de contracte și proiecte.
Creșteri între 4,5% și 9% au mai fost înregistrate în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor, alte activități profesionale, științifice și tehnice, fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice, activități de jocuri de noroc și pariuri, colectarea și epurarea apelor uzate, activități de închiriere și leasing, depozitare și activități auxiliare pentru transporturi, transporturi pe apă și fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie.
Scăderile din aprilie au fost puse de INS pe seama faptului că, în luna precedentă, unele companii acordaseră prime ocazionale, drepturi în natură, ajutoare bănești sau sume din profit. În alte cazuri, diminuările au fost influențate de nerealizări de producție sau de încasări mai mici.
Cele mai importante scăderi lunare s-au înregistrat în activități de producție cinematografică, video și programe de televiziune, înregistrări audio și activități de editare muzicală, unde salariul mediu net a coborât cu 24,6%, și în fabricarea produselor din tutun, cu o scădere de 23,7%.
Scăderi între 10% și 17,5% au mai fost consemnate în activități ale direcțiilor și birourilor administrative centralizate, management și consultanță în management, intermedieri financiare, activități auxiliare pentru intermedieri financiare, asigurări și fonduri de pensii, portaluri web, prelucrarea datelor, administrarea paginilor web, editare, publicitate, cercetare de piață și relații publice.
Față de aprilie 2025, câștigul salarial mediu net a crescut cu 3,5%. Aceasta este însă evoluția nominală, adică suma efectivă în lei. Când este luată în calcul inflația, situația se schimbă.
Indicele câștigului salarial real a fost 93,5% în aprilie 2026 față de aprilie 2025. Cu alte cuvinte, puterea de cumpărare a salariului mediu a fost mai mică decât în urmă cu un an. Față de martie 2026, indicele câștigului salarial real a fost 97,6%.
Aceasta este una dintre cele mai importante concluzii ale datelor INS: deși salariul mediu net a fost mai mare decât anul trecut în valoare nominală, creșterea nu a ținut pasul cu scumpirile. Pentru salariați, diferența se vede în coșul zilnic de cumpărături, în rate, chirii, facturi și servicii.
În sectorul bugetar, evoluțiile au fost mixte. Comparativ cu luna martie, câștigul salarial mediu net a scăzut în învățământ, cu 2,2%, și în administrația publică, cu 0,3%. În schimb, în sănătate și asistență socială s-a înregistrat o creștere ușoară, de 0,7%.
Aceste variații lunare trebuie citite cu prudență, pentru că pot fi influențate de plata unor drepturi salariale, prime, sporuri sau de calendarul unor plăți. Totuși, ele arată că nici în sectorul public evoluția veniturilor nu este uniformă.
Datele INS arată o economie cu diferențe foarte mari între sectoare. Domeniile cu productivitate ridicată, capital intensiv, activitate în energie sau tehnologie și cerere mare de specialiști oferă salarii nete mult peste media națională. În schimb, sectoarele cu valoare adăugată redusă sau cu finanțare fragilă rămân în zona salariilor mici.
Pentru angajați, concluzia este clară: nu doar nivelul de educație contează, ci și sectorul în care lucrează. Pentru economie, diferențele mari dintre domenii arată o problemă structurală: România are insule de salarii foarte mari, dar și zone în care veniturile rămân aproape de pragul minim necesar pentru traiul zilnic.
În aprilie 2026, România a avut un salariu mediu net de 5.843 lei. Dar această medie spune doar o parte din poveste. Adevărata imagine apare abia când sunt comparate domeniile: între petrol, gaze și IT, pe de o parte, și pescuit sau asistență socială, pe de altă parte, se vede ruptura profundă din piața muncii.
