Compania suedeză Saab a anunțat luni că a câștigat un contract în valoare de 1,7 miliarde de coroane suedeze (159 milioane de dolari) din partea Germaniei pentru modernizarea și întreținerea rachetelor de croazieră Taurus KEPD 350, potrivit Reuters.

Potrivit unui comunicat al Saab, perioada contractului se întinde între 2025 și 2035.

„Comanda include actualizări semnificative ale sistemului și modernizarea rachetelor TAURUS ale Forțelor Aeriene Germane, precum și un program de întreținere pe o durată de zece ani”, a precizat compania.

Producătorul suedez de echipamente de apărare a primit comanda de la Taurus Systems, un joint venture între compania germană MBDA Germany și Saab, după ce Taurus Systems a obținut un contract de la biroul german de achiziții pentru apărare.

***

Cele două partide care negociază formarea viitorului guvern din Germania au în vedere un vast plan de investiţii în apărare şi infrastructuri care ar putea ajunge la câteva sute de miliarde de euro, a informat duminică cotidianul Bild, notează AFP.

Subiectul a fost discutat vineri în cursul negocierilor aflate în desfăşurare între conservatorii lui Friedrich Merz, care au câştigat recentele alegeri parlamentare, şi social-democraţii cu care doresc să se alieze pentru a forma o coaliţie majoritară în Camera Deputaţilor, a scris jurnalul, citând surse apropiate de negocieri.

Bild menţionează o sumă de "câteva sute de miliarde de euro"

Cele două partide iau în considerare înfiinţarea foarte rapidă a două fonduri speciale de investiţii, unul pentru armata germană dată fiind urgenţa întăririi apărării europene din cauza disensiunilor actuale cu Statele Unite, iar celălalt pentru renovarea infrastructurilor ţării.

Sumele discutate pentru fiecare dintre fonduri sunt "net superioare" celor 100 de miliarde de euro ale fondului pentru armata germană deja decise în 2022 după invazia rusă a Ucrainei, potrivit jurnalului.

Negociatorii au examinat în cursul întâlnirii lor estimări întocmite de economişti care cifrează nevoile armatei germane la 400 de miliarde de euro şi cele ale infrastructurilor la 500 de miliarde de euro, potrivit Bild.

Concret, ideea ar fi crearea acestor fonduri speciale în afara bugetului federal, prin invocarea unei situaţii de urgenţă, cu scopul de a ocoli strictele reguli constituţionale germane care limitează posibilitatea de a genera deficit public.

Acest mecanism, numit "frâna datoriei", interzice guvernului federal un deficit bugetar anual mai mare de 0,35% din PIB, cu excepţia unui caz de criză.

Pentru a putea trece peste, conservatorii şi social-democraţii ar trebui să obţină aprobarea fondurilor speciale prin votul a două treimi din deputaţi, ceea ce este posibil din punct de vedere aritmetic în actuala Cameră a Deputaţilor, înainte ca aceasta să fie dizolvată la sfârşitul lunii martie şi înlocuită cu noul parlament.

În viitorul Bundestag, conservatorilor şi social-democraţilor le va fi mult mai dificil să obţină majoritatea necesară, din cauza ascensiunii extremei drepte şi extremei stângi, care vor deţine de facto o minoritate de blocare pentru schimbări constituţionale.

Fără a dori să comenteze asupra totalului investiţiilor în discuţie, unul dintre principalii negociatori ai partidului conservator, Thorsten Frei, a confirmat duminică seara că opţiunea unui vot al actualei Camere a Deputaţilor asupra finanţării, în special în domeniul apărării, este "posibil" în săptămânile următoare.

"Discutăm toate eventualităţile" iar aceasta "joacă un rol" în dezbateri, a declarat el pentru postul public ARD. Frei a subliniat că, având în vedere mutaţiile în curs de pe scena internaţională, "Germania ar putea fi nevoită să contribuie, mult mai rapid decât se anticipa anterior la asigurarea capacităţii sale de apărare, a NATO şi a Europei".

Frei a mai indicat că negocierile în curs pentru formarea unei coaliţii guvernamentale sunt "foarte promiţătoare" şi "poate" vor fi încheiate cu succes înainte de data prevăzută până în prezent, Paştele, pe 20 aprilie.

Potrivit Bild, ceel două partide politice iau în considerare, dincolo de fondurile speciale, în cele din urmă relaxarea "frânei datoriilor", pe care un număr tot mai mare de germani o consideră o cămaşă de forţă inadecvată la provocările cu care se confruntă ţara.

Calendarul unei astfel de reforme rămâne însă incert, mai scrie AFP.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.