”Teoretic vorbind, propunerea făcută recent de PSD în legătură cu reglementarea pieței este bună, dar, așa cum se întâmplă mai mereu în România, ea rămâne la nivel de declarație politică. Se ridică probleme grave pe care ar trebui să le discutăm: dacă se face această reglementare și plătim compensările, vom putea oare vreodată să plătim compensările? Nu. S-a ajuns la peste 40 de miliarde de lei compensații, pe care Guvernul nu va putea să le plătească. Acest lucru înseamnă o lovitură puternică dată furnizorilor și distribuitorilor, care nu mai pot lua nici credite”, a explicat profesorul de economiei la Antena3 CNN.
Nimeni nu a găsit soluția
Potrivit aprecierilor sale, ”ne așteaptă lucruri foarte grave, iar noi vorbim despre perioada în care s-a făcut PNRR-ul și despre perioadă în care se renegociază PNRR-ul. Dar nu știm dacă există posibilitate de renegociere, nu știm ce facem cu cârbunele, avem stocuri, dar prețurile sunt enorme”.
Pe de altă parte, profesorul de economie Mircea Coșea a ținut să menționeze contextul internațional în care are loc această criză energetică, aceste turbulențe sociale înregistrate în tot mai multe țări. ”Uitați-vă în ce momente critice a ajuns războiul din Ucraina, ce extensie de inflamare politică există în zona Iranului, Azerbaidjanului țări care, să nu uităm, sunt producătoare de resurse energetice, în stare, la o adică, să modifice datele problemei cu reconfigurarea zonelor fierbinți. Sunt foarte multe necunoscute, iar în aceste moment precauția este la ordinea zilei. Să fim precauți și să nu așteptăm cadouri sau rezolvări esențiale de la guvernanți, pentru că, deocamdată, bănuiesc că nici eu nu știu ce să facă pentru a găsi soluția, pentru că nici un guvern din Europa nu a găsit o soluție salvatoare pentru situația în care ne aflăm”.
Să nu blamăm Banca Națională
În ceea ce privește creditele, Mircea Coșea a subliniat, cu oarecum regret, că, de multe ori, nu ne putem descurca fără împrumuturi pentru diferite nevoie, de mai mică sau mai mare însemnătate. ”Omul are nevoie de bani, iar creditul este un instrument extraordinar de util economiei și nu trebuie să îl blamăm. Problema este că devine din ce în ce mai scump. Această scumpire a creditului se datorează inflației. Banca Națională acționează cu ce știe ea să facă, prin politica monetară, adică ridică dobânda și nu putem să o condamnăm pentru asta. Dar, deși face acest lucru, inflația crește în continuare. Este o inflație galopantă, pentru că Banca Națională poate acționa bine dacă inflația se bazează pe costuri, pe masa monetară. La noi, ea se bazează și pe o anumită structură a economiei, care are câteva deficiențe de fond pe care nu am putut să le rezolvăm de 30 de ani.
Economia nu funcționează cum trebuie
Prima este deficitul balanței comerciale. Importăm enorm și importăm lucruri pe care am putea să le facem în țară, în principal alimente. Toate aceste importuri aduc inflație în țară. Fiecare unitate de import aduce o unitate de inflație. În plus, plătim foarte mult pentru rostogolirea datoriei externe. Creditele care au fost luate în perioada anterioară vin acum ca o piedică foarte mare. Iar lucrul cel mai important, după părerea mea, este lipsa de fermitate din partea Guvernului în luarea umor măsuri de natură economică, nu doar socială. Este nevoie de o reformă în economia României, pentru că ramurile economiei României consumă prea multă energie, sunt ramuri demodate, manufacturiere. Trebuie să mergem pe o scară a dezvoltării progresului, ceea ce presupune reducerea consumului de energie pe unitate de produs. Iar această reformă pe care ar trebui să o facă în sistemul public-privat nu se face, întârzie, ceea ce face ca inflația să fie mai mare în România decât în alte țări. Dar și pentru că economia României nu funcționează cum trebuie.
Citește și Cu cât ar trebui majorate pensiile? Mircea Coșea: 10% este un fel de plată socială
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.