La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 8,21% pe an, de la 8,27%, iar ROBOR la 12 luni a ajuns la 8,33% pe an, de la 8,36% pe an, marţi.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 2,65% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,86%.

În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19/2019 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a declarat marţi, la conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei, că băncile au cam sărit calul cu indicele ROBOR şi s-au dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară,

"Aici iarăşi cred că e nevoie de unele explicaţii. De regulă între rata de politică monetară şi ROBOR există o corelaţie. Deci ROBOR-ul se mişcă în apropierea ratei de politică monetară şi este acest interval sau coridor al ratei de politici 1%. Mai jos este rata dobânzii la depozite de la Banca Naţională şi cu un procent, e mai bine spus, un procent peste rata de politică monetară, este vorba de rata Lombard cu care se acordă credite de ultimă instanţă şi overnight. Şi ROBOR-ul în mod normal se plimbă între cele două pentru că aici se pot finanţa şi băncile şi aşa mai departe. De mai bine de 4 - 5 luni s-a decuplat Robor-ul. Aşa ca să mă exprim mai pe înţelesul dumneavoastră, băncile au cam sărit calul cu ROBOR-ul. S-au dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară. Pentru a înţelege ce s-a întâmplat e nevoie de două lucruri. Unu: acestea sunt dobânzi de piaţă. Şi pieţele au tendinţa aceasta să supra-reacţioneze. Aşa funcţionează pieţele peste tot în lume, mai ales în perioadele de criză, de tensiune. Overreaction este în engleză. Sunt şi alţi termeni: overshoot / undershoot. Deci găsirea punctului de echilibru se face printr-un balans, de multe ori pe extreme", a spus Mugur Isărescu.

El a explicat că şi pe pieţele valutare se întâmplă acest lucru, dar şi pe pieţele monetare sau la bursă. Guvernatorul a declarat că acum am asistat la un overshoot.

În aceste condiţii, guvernatorul BNR le-a transmis un mesaj personal băncilor: să se uite cu mai multă atenţie şi la mesajele Băncii Naţionale. El a declarat că "speră şi crede" că atunci ROBOR-ul la 3 luni se va apropia de rata de politică monetară.

Citește și: Mircea Coșea, dezamăgit de discursul lui Mugur Isărescu. Reproșurile aduse de analist

Profesorul Mircea Coșea a declarat pentru DCBusiness este dezamăgit de discursul ținut azi de guvernatorul Băncii Naționale a României.

Analistul economic spune că: ”Discursul pe care Mugur Isărescu l-a ținut este discursul unui profesor de economie, hai să zicem, chiar a unui academician, dar nici într-un caz al guvernatorului Băncii Centrale a României. Adică explicațiile, să zicem, în maniere de manual a situației în care ne aflăm nu satisface pe nimeni”. 

Profesorul de economie Mircea Coșea a afirmat că: ”Eu m-aș fi așteptat ca, după eșecurile apariției unor reprezentanți ai băncii (BNR n.r.) care au încercat să mai drege lucrurile după ce ROBOR a crescut foarte mult, apariția pe piață chiar a șefului cel mare să fie cu totul altceva. Adică să vină cu niște explicații în legătură cu ce are de gând să facă banca de acum înainte, pentru că banca are niște instrumente. De exemplu, nu înțeleg de ce Mugur Isărescu nu a mărit dobânda de referință mai demult ca să își protejeze inflația? Așa a luat-o cu picătura, dând posibilitatea ca piața să sară calul. De ce nu ia măsuri în legătură cu ceea ce se întâmplă?”.

Analistul și-a manifestat îngrijorarea spunând că: ”Nu e nici un fel de liniște pentru mine faptul că ne aflăm pe locul 7 în Europa și că nu există țări în Europa care să nu aibă inflație mai mică de 5%. Astea nu sunt lucruri care să fie spuse de un guvernator de bancă, în condițiile în care ROBOR-ul a ajuns un element foarte important în deprecierea puterii de cumpărare și a condițiilor de piață în general ale românilor. Nu cred că este liniștitor ceea ce face domnul Mugur Isărescu. Mie mi se pare, din contră, că este o ieșire de justificare, de explicare a unor lucruri la o manieră peste media de înțelegere a populației obișnuite, tocmai pentru a da impresia că este o chestiune foarte tehnică, foarte specială, foarte intelectuală, care nu poate să fie stăpânită și care este de fapt generală globală, România fiind printre țările lumii în care se întâmplă lucrurile acestea. Adică ceea ce se întâmplă la alții se întâmplă și la noi, ca și cum noi n- am avea niciun fel de securitate internă, printr-o bancă centrală”, a afirmat profesorul Coșea care a continuat explicând că: ”Nu toate țările au o bancă centrală. Ca să lămurim și asta. Deci noi avem instrumente în plus, nu suntem ca Bulgaria. Deci ar fi trebuit să apară măcar câteva promisiuni în legătură cu ce are de gând să facă de acum înainte. Așa ne-a spus, într o manieră cât se poate de delicată, că va continua să crească ROBOR, că n-avem ce face. Asta e!”. Citește mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.