În 2023, Rusia intenţionează să aloce, din NWF, 1.950 miliarde de ruble pentru a finanţa deficitul bugetar şi încă 643,7 miliarde de ruble în 2024. 

De asemenea, Ministerul de Finanţe intenţionează să emită obligaţiuni în ruble (denumite OFZ) în valoare de 2.500 miliarde de ruble (1,5 miliarde de dolari), pentru a impulsiona împrumuturile interne în 2023, se arată în document.

Ministerul de Finanţe intenţionează să împrumute 3.400 miliarde de ruble în 2024 şi alte 3.400 miliarde de ruble în 2025. Guvernul de la Moscova se aşteaptă la un deficit bugetar de 2% din PIB în 2023 şi 0,7% din PIB în 2025.

Agenţia rusă de presă RIA anunţa recent că Ministerul de Finanţe se aşteaptă ca deficitul bugetar din acest an să fie de 0,9% din PIB, sau 1.300 miliarde de ruble (22 miliarde de dolari). 

Presiuni fără precedent

Pe de altă parte, Kremlinul a denunţat "presiunea fără precedent" a SUA asupra Turciei, care va renunţa la sistemul de plată rusesc Mir, folosit de o mână de ţări în lume, de teama unor represalii americane puternice.

"Bineînţeles, această decizie a fost luată sub presiunea fără precedent" a Washingtonului, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, considerând "situaţia complexă" pentru băncile turce care foloseau până acum cardurile Mir şi care acum "sunt ameninţate de sancţiuni" economice americane.

"Trebuie să căutăm împreună mijloace pentru a contracara această presiune astfel încât să nu distrugem cooperarea noastră comerciale şi economică", a adăugat Peskov, făcând apel la Ankara "să nu priveze milioanele de turişti ruşi care vizitează Turcia în fiecare an de condiţiile confortabile".

Aceste declaraţii, care sună ca un avertisment, ilustrează presiunea sub care se află Turcia, al cărui preşedinte Recep Tayyip Erdogan are nevoie de sprijinul financiar al Rusiei şi de gazul ieftin al acesteia pentru a-şi susţine economia aflată în dificultate înaintea unor alegeri dificile, dar trebuie în acelaşi timp să nu se expună la sancţiunile americane cu un efect potenţial devastator.

Sistem de plată

Anterior miercuri, un înalt oficial turc a confirmat pentru AFP că cele trei bănci turce publice (Halkbank, Ziraat şi Vakifbank) care folosesc încă sistemul rusesc de plată Mir vor renunţa la el după avertismentele SUA. El nu a precizat însă data. Două dintre cele mai mari bănci din ţară, Denizbank şi Isbank, au anunţat deja săptămâna trecută că vor suspenda folosirea sistemului de plată Mir.

Extrem de dependentă de gazul şi petrolul din Rusia, Turcia a refuzat să se alăture sancţiunilor occidentale adoptate după ofensiva rusă din Ucraina, Erdogan prezentându-se ca un mediator privilegiat al conflictului, în special asupra unor chestiuni precum schimbul de prizonieri şi exporturile de produse alimentare.

Însă presiunile Washingtonului par să fi afectat decizia liderilor turci. Decizia Turciei a sporit de facto şi mai mult izolarea bancară a Rusiei. Înaintea Turciei, Uzbekistanul a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute că renunţă la cardurile Mir, folosite din 2015 în câteva ţări din lume, printre care şi Belarus, pentru a le permite ruşilor să facă plăţi în străinătate.

Citește și Omul lui Putin evocă scenariul unui atac nuclear împotriva Ucrainei

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.