Moscova va răspunde "în mod adecvat" deciziei Bucureştiului de a declara persona non grata un angajat al ambasadei Rusiei, a comentat reprezentanta oficială a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, conform declaraţiilor difuzate sâmbătă şi citate de agenţia oficială de presă TASS.

"Desigur, vom răspunde adecvat demersului românesc şi vă vom informa suplimentar despre măsurile luate", a menţionat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse.

Zaharova a subliniat că România l-a declarat pe angajatul ambasadei Rusiei persona non grata "fără motiv şi sub pretexte exagerate".

Potrivit unui reprezentant oficial al misiunii diplomatice ruse, acţiunile Bucureştiului sunt "o nouă provocare implementată conform unui scenariu ce a fost testat în mod repetat în marea majoritate a ţărilor membre UE şi NATO în ultimele luni".

"Acţiunile stereotipe ale autorităţilor române sunt menite să demonstreze loialitatea lor maximă faţă de mediile corporative occidentale", a subliniat Zaharova. "Nu există aici nicio linie independentă a Bucureştiului cu orientare naţională, ceea ce nu face decât să agraveze situaţia", a adăugat ea, citată de agenţiile de presă TASS şi Ria Novosti.

Cu o zi mai devreme, Ministerul român de Externe a anunţat că autorităţile au decis să expulzeze un diplomat rus din ţară. Reprezentantul ambasadei, după cum precizează ministerul, "a părăsit ţara în această săptămână".

La 5 aprilie, autorităţile române au declarat zece angajaţi ai ambasadei Rusiei la Bucureşti personae non gratae. După cum a subliniat la acea vreme purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, Moscova a considerat acest pas ca parte a unei campanii a Statelor Unite şi aliaţilor lor de discreditare a "operaţiunii speciale" ruse în Ucraina. Moscova, ca răspuns la acţiunile României din 13 mai, a declarat zece angajaţi ai ambasadei acestei ţări în Rusia personae non gratae, aminteşte TASS.

La 24 februarie, Rusia a declanşat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o ''operaţiune militară specială de denazificare'' a ţării vecine şi de protejare a comunităţii vorbitoare de limbă rusă din estul Ucrainei, aminteşte Reuters. 

Citește și Gazprom avertizează: Preţurile europene la gaze ar putea creşte iarna aceasta cu 60%

Gazprom a anunţat marţi că preţurile europene la gaze ar putea creşte iarna aceasta cu 60%, la peste 4.000 dolari per 1.000 metri cubi, deoarece exporturile şi producţia companiei ruse de stat continuă să scadă, în urma sancţiunilor occidentale, transmite Reuters.

Fluxurile de gaze din Rusia, principalul furnizor al Europei, s-au situat la un nivel redus anul acesta, după ce o rută a fost închisă când Moscova a trimis trupe în Ucraina, în februarie, şi după ce sancţiunile au dus la o dispută privind echipamentul folosit pentru gazoductul Nord Stream 1. Ca rezultat, preţul gazelor a crescut.

"Preţurile gazelor pe piaţa spot din Europa au atins 2.500 dolari (per 1.000 metri cubi). Conform unor estimări conservatoare, dacă tendinţa persistă, preţurile vor depăşi 4.000 dolari per 1.000 metri cubi iarna aceasta", susţine Gazprom.

În primăvară, la hub-ul TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă pentru gazul natural în Europa, cotaţiile au atins nivelul record de aproape 335 de euro pentru un Megawatt oră (MWh), iar marţi se situau la aproximativ 226 euro pentru un Megawatt oră, dar mult peste nivelul la care erau în urmă cu un an, de aproximativ 46 euro per MWh.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.