Oricum ar fi, a întărit argumentele pentru cei mai importanți clienți ai săi de a-și reduce dependența de livrările controlate de Moscova și de a stimula sursele interne de energie regenerabilă, scrie Bloomberg.

Penuria de gaze naturale de care suferă în prezent Europa a dus la creșterea prețurilor pe piața olandeză de transfer de titluri și pe alte burse. La vârful atins la începutul lunii, acestea au fost de aproape șase ori mai mari decât la începutul anului. Paisprezece furnizori de energie din Marea Britanie, care vând gaze și electricitate la peste 2 milioane de clienți, au dat faliment, fiind presați între costul în creștere al achiziției de aprovizionare și prețurile plafonate pe care le pot percepe de la clienți.

Promisiunile președintelui Vladimir Putin de a furniza mai mult gaz rusesc pentru Europa au contribuit la o scădere a prețurilor cu 40% față de acel vârf, lăsând prețurile la un nivel de trei ori și jumătate mai mare decât la începutul lunii ianuarie - iar în acest moment iarna nici nu s-a instalat încă.

Scumpirea gazului în Europa are mai multe cauze - producția în scădere în Marea Britanie și în Olanda, cererea în creștere după pandemie, eșecul de a reface stocurile după o iarnă lungă și rece care a secătuit stocurile până în aprilie.

Însă acuzațiile curg într-o cu totul altă direcție. De exemplu, spre o Rusie manipulatoare care a reținut livrările, hotărâtă să obțină aprobarea europeană pentru noua sa conductă de sub Marea Baltică. La utilitățile europene, care plătesc acum prețul inevitabil pentru că au renunțat la contractele pe termen lung cu monopolul de export de gaze controlat de stat al Rusiei, Gazprom PJSC. Și la guvernele europene, a căror goană pentru energie regenerabilă, fără a ține cont de izolarea clădirilor și de abordarea cererii, a lăsat continentul vulnerabil la problemele de intermitență.

Citește și: Prețul gazelor naturale în Europa crește în urma perturbărilor livrărilor rusești

Fie că este vorba de furnizorii de gaze concurente care doresc să limiteze vânzările Rusiei către Europa, fie că este vorba de giganții energetici ruși care încearcă să creeze, să mențină și să extindă piețele pentru propriile lor livrări, un lucru este destul de clar - Europa nu a primit atât de mult gaz cât are nevoie sau cât își dorește de la Rusia în cursul anului 2021 până acum. Iar motivele pentru acest deficit contează mai puțin decât simplul fapt al acestuia.

Situația din Germania ilustrează problema. Instalațiile de stocare a gazelor din această țară erau pline în proporție de 71% la 27 octombrie, potrivit datelor furnizate de Gas Infrastructure Europe. Dar siturile controlate de Gazprom prin intermediul filialei sale astora, care reprezintă aproape un sfert din capacitatea de stocare a Germaniei, erau pline doar în proporție de 21%.

Este posibil ca Gazprom să fi furnizat tot gazul necesar în cadrul contractelor sale cu cumpărătorii europeni, dar este clar că nu și-a reaprovizionat propriile situri de stocare de pe continent. 

Nu ar trebui să fie o surpriză faptul că a acordat prioritate umplerii depozitelor de stocare de acasă, din Rusia - ar fi neglijent din partea sa să nu facă acest lucru. Putin a ordonat companiei să înceapă să își reumple instalațiile europene de stocare a gazului luna viitoare, când siturile interne vor fi pline. Acest lucru a ajutat la propulsarea scăderii prețurilor europene și la atenuarea îngrijorărilor imediate, dar nu face nimic pentru a rezolva problemele pe termen lung.

Dacă Gazprom pur și simplu nu a putut pompa suficient gaz pentru a-și umple atât instalațiile de depozitare interne, cât și cele de peste hotare, liderii europeni trebuie să se îngrijoreze că lipsa capacității de producție de gaz a Rusiei îi va face din ce în ce mai vulnerabili la viitoarele penurii.

Dacă toată criza a făcut parte dintr-un complot al Kremlinului pentru a obține aprobarea europeană pentru gazoductul Nord Stream 2 pe sub Marea Baltică, atunci și acest lucru ar trebui să îi îngrijoreze foarte mult pe liderii europeni. Ei trebuie să se întrebe ce va urma pe lista de cumpărături a lui Putin? Eliminarea sancțiunilor impuse după încarcerarea liderului opoziției ruse Alexey Navalny? Recunoașterea anexării Crimeei de către Rusia? 

Oricum ar fi, răspunsul european ar trebui să fie același. Diversificarea.

Gazul ar putea fi necesar în anii următori pentru a acoperi golurile atunci când vântul nu bate sau soarele nu strălucește. Dar incapacitatea sau lipsa de voință a Rusiei de a furniza ceea ce este necesar în timp util face o gaură în pretențiile sale de a fi un furnizor de încredere. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.