"Vă spun despre patrimoniu un lucru extraordinar de rău. Noi suntem campionii pierderii patrimoniului prin conservare. Există o asemenea viziune strictă în prezervarea patrimoniului încât nimeni nu se încumetă să investească în clădiri de patrimoniu. Ca să iei un aviz de la Ministerul Culturii pentru a bate un cui într-o clădire de patrimoniu pierzi ani din viaţă. Avem acum prin PNRR nişte monumente care trebuia să fie avizate, mâine e deadline, astăzi abia am reuşit să trecem de comisie trei din şase, celelalte nu au mai vrut să mai vină. În primul rând ar trebui să avem şi o viziune asupra modului cum ne raportăm la patrimoniu. Eu aş opta pentru conservare prin dezvoltare, astfel încât să încurajezi investitorii să vină şi să bage bani", a declarat Romaşcanu, marţi, la Palatul Parlamentului, la conferinţa "Protecţia infrastructurii critice".

El a adăugat că unii oameni şi-ar fi dorit case de patrimoniu în Bucureşti, dar "au fugit" din cauza acestei conservări foarte stricte "care nu a făcut decât rău".

"Legat de programul naţional de restaurare al Ministerului Culturii, al INP (Institutul Naţional al Patrimoniului - n.r.), în şase ani a avut de la bugetul de stat 140 de milioane de lei pentru restaurări. La rectificările care au urmat în aceşti şase ani s-au dat înapoi vreo 91 de milioane şi din ce a rămas nici pe ăia nu i-a cheltuit toţi, deci o execuţie la INP pe 6 ani de 37%, când ne plângem că nu avem resurse să facem. Avem resurse, dar impotenţa administrativă este înfiorătoare. Ce s-a mişcat cu adevărat este unitatea de management a proiectului a Ministerului Culturii care a derulat peste 600 de milioane de euro până în acest moment. Avem un acord semnat acum câteva zile cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru încă 217 milioane. (...) Deci, din păcate, şi când avem bani nu ne descurcăm. Eu sper să reuşim o reformă a INP astfel încât fiecare leu care ne intră în zona de restaurare să fie cheltuit", a afirmat ministrul.

Citește și: Contre în coaliție. USR PLUS: Se deschide larg ușa abuzurilor

Reprezentanții USR PLUS sunt nemulțumiți de un proiect lansat în dezbatere publică de Ministerul Culturii privitor la clădirile de patrimoniu. Proiectul deschide larg ușa abuzurilor, susține USR PLUS, în timp ce ministrul Culturii se apără și spune că se urmărește debirocratizarea.

Potrivit reprezentanților USR PLUS, proiectul de ordonanță pus în consultare pe site-ul Ministerului Culturii elimină filtrul de decizie al specialiștilor din Comisiile Monumentelor Istorice atunci când proiectele imobiliare sunt făcute de experți atestați de minister.

Altfel spus, arhitectul plătit de un dezvoltator imobiliar sau de un proprietar să realizeze un proiect de intervenție asupra unui monument istoric sau de construcție în zona lui de protecție ajunge, cu voia Ministerului Culturii, să-și dea singur notă de trecere, consideră cei de la USR PLUS.

„O modificare legislativă care deschide larg ușa abuzurilor asupra monumentelor istorice din România este pentru noi inacceptabilă. Suntem convinși că, dincolo de mesajul cu totul greșit pe care-l dă o astfel de inițiativă, este evidentă și nelegalitatea unor măsuri care fac din persoane fizice cu interese materiale directe apărători ai politicii publice a Statului privind patrimoniul construit. Nu putem accepta ca o autoritate a statului să-și abandoneze propria misiune, contribuind la deteriorarea deja avansată a urbanismului în România”, susțin reprezentanții USR PLUS.

Ca urmare, USR PLUS cere ministrului Culturii, Bogdan Gheorghiu, scoaterea imediată din consultare publică și retragerea proiectului legislativ. De asemenea, USR PLUS îi solicită ministrului informarea prealabilă, la nivelul coaliției de guvernare, privind orice modificări legislative ce vizează sectorul cultural sau patrimoniul național. Citește mai mult AICI 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.