Românii se jenează să negocieze reduceri de preţ şi majorări salariale şi consideră că educaţia financiară ar trebui predată în şcoli, se arată într-un studiu al unei aplicaţii financiare remis, luni, AGERPRES.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Economisirii, Revolut a întrebat 10.000 de europeni, dintre care 1.000 români, ce înseamnă pentru ei bunăstarea financiară şi cum se raportează la finanţele personale sau ale familiei. Cât de uşor le este românilor să vorbească despre banii câştigaţi, despre salarii, economii, situaţia financiară în cuplu, copiii şi lecţiile despre bani, mai ales în perioade cu inflaţie mare? Răspunsurile la aceste întrebări au fost extrase dintr-un studiu implementat, la nivel european, de compania de cercetare Dynata, în octombrie 2022.

Wellbeing-ul sau "starea de bine" este strâns legată de echilibru şi cumpătare, de curajul de a face lucruri noi şi de a acţiona pe deplin conştient de faptele tale şi consecinţele lor. Nu este doar o modă, ci un fel de a privi lumea şi viaţa cu aplicabilitate în tot mai multe domenii. Mai nou, şi în ceea ce ţine de bani. Bunăstarea este un cuvânt aflat pe buzele multora în aceste vremuri.

Pentru cei mai mulţi dintre românii cu vârste cuprinse între 25-64 de ani (30%), bunăstarea financiară înseamnă în primul rând să deţină controlul asupra propriilor bani şi să ştie mereu exact pe câţi bani contează. 24% dintre respondenţii participanţi la studiul realizat de Dynata pentru Revolut asociază bunăstarea financiară cu capacitatea de a-şi ţine sub control bugetul şi doar 8% apreciază că s-ar simţi mai confortabil psihic dacă ar avea mai mulţi bani.

Mai ales generaţiile tinere - generaţia Z - leagă bunăstarea financiară de lipsa totală a oricărei griji faţă de bani. Pentru 22% dintre respondenţii cu vârste cuprinse între 18 şi 24 ani, bunăstarea financiară se atinge atunci când reuşesc să economisească sau să investească în planurile lor pentru viitor.

În timp ce inflaţia creşte, oamenii reacţionează diferit la veştile legate de creşterea costului de trai, unii se simt mai încrezători, alţii sunt speriaţi. Atitudinile diferă şi în funcţie de gen.

De exemplu, 21% dintre femeile care au participat la studiu au declarat că se simt îngrijorate de impactul inflaţiei asupra situaţiei lor financiare, în timp ce procentul de bărbaţi care împărtăşesc această temere este de doar 12%. Aceasta face ca femeile să fie mai expuse la burnout financiar. Pe de altă parte, bărbaţii români sunt mult mai încrezători (23%) în capacitatea lor de a-şi ţine sub control cheltuielile şi de a-şi spori veniturile chiar şi în vremuri de stagnare sau recesiune economică.

Lucrurile se echilibrează în privinţa capacităţii de a gestiona cheltuielile gospodăriilor şi atât femeile, cât şi bărbaţi declară că sunt în căutarea de soluţii pentru a-şi îmbunătăţi situaţia financiară (51% dintre femei şi 50% dintre bărbaţi).

Această constatare este interesantă, dacă este corelată cu răspunsurile la întrebarea legată de influenţa genului asupra nivelului de cunoştinţe financiare. Românii, în general, resping ideea că femeile ar fi mai slab pregătite sau mai puţin educate financiar decât bărbaţii - 61% au răspuns că educaţia financiară nu are legătură cu genul. Atât bărbaţii, cât şi femeile au răspuns majoritar că nu cred că există o diferenţă de educaţie financiară între femei şi bărbaţi (peste 63% dintre femei şi 59% dintre bărbaţi). Cel mai mic procent de confirmări - 15% - a fost înregistrat la întrebarea dacă se poate considera că, din cauze culturale şi socio-economice, femeile ar avea mai puţine cunoştinţe financiare decât bărbaţii.

Mai degrabă, românii tind să spună că, dimpotrivă, bărbaţii au mai puţine cunoştinţe despre finanţele personale decât femeile pentru simplu fapt că acestea sunt mai pricepute la gestionarea cheltuielilor din gospodărie (18% din respondenţi au ales acest răspuns).

Raportat la segmentarea pe vârste, tinerii (25-34 de ani) au o percepţie mai puţin favorabilă priceperii financiare a femeilor. 23% dintre aceşti respondenţi au indicat ca adevărată afirmaţia că femeile au o educaţie financiară mai limitată decât bărbaţii, din cauze socio-economice şi culturale. La polul opus, românii cu vârste între 45-54 de ani resping în majoritate covârşitoare percepţia conform căreia priceperea în gestionarea fondurilor personale ar fi influenţată de diferenţele de gen (67%), potrivit cercetării.

Studiul comandat de Revolut mai arată că, pentru a-şi ţine finanţele sub control în perioadele de criză şi pentru a atinge bunăstarea financiară, 50% dintre respondenţi se documentează din articole şi cărţi despre managementul banilor şi finanţele personale - ambele subiecte fiind dezbătute pe larg în ultima perioadă. 46% dintre români preferă sfatul experţilor şi 20% se consultă cu partenerii sau membrii familiei. Doar 8% ar lua în calcul să urmeze cursuri sau să obţină o diplomă în finanţe şi economie.

De asemenea, 29% dintre românii participanţi la studiu spun se bazează acum pe soluţii digitale, cum ar fi fintech-urile sau neobăncile precum Revolut, şi platformele digitale pentru a obţine o abordare mai sănătoasă a banilor. Femeile sunt mai deschise (31%) decât bărbaţii (26%) la a utiliza tehnologia ca să obţină un control mai bun asupra bugetelor lor.

Această tendinţă este confirmată şi de numărul tot mai mare de clienţi Revolut care au creat Seifuri Vault, în perioada ianuarie - septembrie 2022. Clienţii români au economisit peste 67 de milioane de euro în Seifuri Vault în această perioadă, în aplicaţie, în timp ce numărul conturilor de economisire a crescut cu 75% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Pentru vacanţe, renovarea casei, cadouri, maşini, studii, plata chiriei sau vremuri grele, românii au diverse motivaţii pentru a pune bani deoparte şi folosesc puşculiţele digitale Revolut pentru a economisi. Majoritatea Seifurilor Vault create de la începutul anului până la sfârşitul lunii septembrie - 34% - au avut ca destinaţie fie pur şi simplu o rezervă personală (economii), 7% au fost pentru sărbători şi vacanţe, 3% pentru rezerva pentru "zile negre" şi 2,4% pentru cadouri sau doar bani în "puşculiţa digitală".

Pe de altă parte, românii încă se jenează să îşi negocieze majorările salariale individuale. Discuţiile despre bani au fost considerate un tabu pentru multă vreme însă acum o altă tendinţă se remarcă printre români: unul din cinci români spune că nu are nicio problemă să vorbească deschis despre bani, în general. Această atitudine care indică încrederea în sine creşte odată cu vârsta: 37% dintre respondenţii cu vârste peste 65 de ani vorbesc foarte uşor despre bani, faţă de doar 13% dintre reprezentanţii generaţiei Z.

Temele precum economiile personale sau veniturile lunare rămân deosebit de critice: respectiv 24% şi 28% dintre respondenţi recunosc că nu le place să vorbească despre aceste subiecte. Acestea, urmate de răspunsurile referitoare la cererea de majorări salariale (27%) sunt cele mai mari procente înregistrate la întrebarea: "În ce situaţii găseşti că e dificil să vorbeşti despre bani?"

Nu doar negocierile salariale sunt un subiect dureros, ci şi negocierile comerciale. 18% dintre participanţi sunt reticenţi în a cere o reducere de preţ pentru bunurile sau serviciile achiziţionate. Românii din segmentul de vârstă 35-44 de ani întâmpină cele mai mari obstacole în a cere o creştere salarială (41%) faţă de cei 55-64 de ani (19,2%). Respondenţii aflaţi în vârful carierei (45-55) au mai puţine dificultăţi în a vorbi despre bani (24%).

"Banii nu ar trebui să mai fie un subiect tabu azi pentru nimeni. Şi cu atât mai puţin într-o relaţie sau în familie. Chiar dacă oamenii au diferite abordări ale finanţelor personale, discuţiile despre bani în cuplu ar trebui să fie deschise, indiferent că inflaţia creşte sau stagnează. O abordare sănătoasă a discuţiilor despre bani este considerată de majoritatea respondenţilor (57%) ca fiind unul dintre cei mai importanţi factori pentru o relaţie bună. Cu toate acestea, există şi alte opinii. Pentru 8% dintre participanţi, banii nu au fost niciodată un subiect relevant de discutat cu partenerii lor: doar în perioade de criză ar putea juca un rol. 4% cred chiar că discuţiile despre bani, într-o relaţie, ar trebui să aibă loc doar dacă la mijloc se află şi bunuri comune", se mai arată în studiu.

Românii consideră că educaţia financiară ar trebui să fie o materie şcolară, iar bunăstarea financiară ar trebui predată încă de la vârste mici.

71% dintre respondenţii români şi-ar fi dorit să fi învăţat mai multe despre administrarea banilor personali încă din şcoală, astfel încât acum să poată trece prin viaţă cu mai multă încredere. Doar 7% cred că cei mici nu ar trebui să aibă de-a face cu banii şi apreciază că este timp pentru asta, pentru că ei învaţă să se descurce sănătos cu banii doar ca adulţi, din momentul în care încep să primească salariu, iar educaţia financiară timpurie ar adânci diferenţele economice şi sociale dintre tineri.

În acelaşi timp, cei mai mulţi români - 31% dintre respondenţi - cred că lecţiile şi cunoştinţele financiare din şcoală joacă un rol social important în reducerea diferenţelor de gen şi sociale. 

Citește și: Pensii speciale. Intervenție drastică a Băncii Mondiale. Explicațiile ministrului Muncii

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.