Această trecere peste pragul psihologid de 4% se va întâmpla în octombrie, după ce indicele IRCC se va actualiza. Ce înseamnă acest lucru pentru românii cu credite? Că vor plăti mai mult? 

Pentru un credit în valoare de 250.000 de lei contractat pe o perioadă de 30 de ani, spre exemplu, rata calculată cu indicele IRCC va crește cu 2,65%, sărind de la 1.523 de lei, cât este în prezent, la 1.758 de lei.

La o recentă conferință de presă, reprezentanții Coface România atrăgeau atenția că românii care au credite legate de indicele IRCC vor plăti rate duble anul viitor, comparativ cu acest an. 

"ROBOR deja a crescut, pentru că reacţionează mai repede având în vedere anticipările inflaţioniste, faţă de IRCC. IRCC, care este marcat de lichiditatea efectivă din piaţă, se simte cu un decalaj de şase luni, ceea ce va duce, evident, la o curbare a ROBOR în linie cu temperarea inflaţiei datorită temperării cererii, dar la o resimţire a IRCC în creditele românilor începând cu anul următor. Anul următor, cine are credite cu IRCC va plăti o rată dublă faţă de ce a plătit anul acesta", afirmat Iancu Guda, service director în cadrul Coface.

El recomandă oamenilor să încerce să refinanţeze temporar creditele în moneda euro, unde dobânzile sunt mai mici.

"Este ceva temporar. Nu ne puteam aştepta să avem dobânzi mici 30 de ani de acum încontinuu. Deci sunt momente în care ai această creştere temporară a costului de finanţare, de aceea e bine să ai bani de rezervă puşi de-o parte. Din punctul meu de vedere, cea mai bună soluţie este refinanţarea pe euro anul acesta şi anul următor. Pentru că EURIBOR-ul, chiar dacă va creşte, nu va ajunge la nivelul dobânzilor ROBOR sau IRCC de la noi, iar stabilitatea leului cred că va continua. E bine să ai împrumuturile în moneda în care ai salariul, dar pentru aceste episoade temporare de creşteri foarte mari ale dobânzilor pe moneda locală, de preferat e să ai un grad nu foarte mare de îndatorare, 25%, să rămâi pe acelaşi indicator, fie că este ROBOR sau IRCC, şi să schimbi în euro un an, doi, apoi să revii la lei. Doar că acolo nu se încadrează mulţi, din cauza gradului de îndatorare", a completat reprezentantul Coface.

Citește și Mircea Coșea: BNR trebuie să arate că nu lucrează într-o manieră imorală, de dispreț față de cetățean

Deci aștept de la bancă în continuare anumite măsuri, dar nici într-un caz nu pot să cred că banca va rezolva această problemă, însă ea trebuie să intervină în momentul de față într-o direcție foarte clară”, a spus economistul și a detaliat explicând că ”trebuie să arate că nu lucrează într-o manieră imorală, de dispreț față de cetățean, în sensul în care acumulează profituri imense. Ăsta e cuvântul, imense, dar nu face nimic pentru a putea să mai tempereze creșterea, IRCC-ului sau chiar ROBOR-ului. Repet însă, să nu ne așteptăm să rezolve situația, poate doar să atenueze sau îmbunătățească, dar asta înseamnă măsuri imediate. Ce văd eu deocamdată din partea Băncii Naționale? Unii reprezentanți ai băncii publică niște articole, niște studii care de fapt sunt niște truisme pe care noi le știm, le-am discutat și anume ne arată că inflația se bazează pe o creștere a prețului la energie, dar la lucrul ăsta noi le știm. Problema este ce face banca pentru a și îndeplini rolul de arbitru al pieței bancare. Deocamdată, lucrurile astea sunt de palide și sper ca această îngreunare vizibilă a situației materiale și statuate a celor care au credite să fie înțeleasă de bancă ca un pericol extraordinar de important de punere în aplicare a unor teorii pe care abia acum le numim globaliste, care militează spre preluarea proprietății individuale și crearea unui fel de societate socialist primitivă, în care proprietatea să nu mai existe! Nu știu dacă banca este conștientă de așa ceva, dar politica pe care o duce, vrând nevrând, dă apă la moară unei astfel de teorii”.

Citește și Creditele românilor. Dan Suciu (BNR):Nu există o soluţie minune, există o bună calibrare

”Crescând dobânda de politică monetară, creşte costul banilor. Crescând costul banilor, e inevitabil că dobânzile vor creşte, atât cele la credite, cât şi cele la depozite. Ştim, suntem preocupaţi la Banca Naţională, şi privim cu multă atenţie, şi ce se întâmplă mai ales cu ratele în curs pentru cei care au ratele legate de ROBOR, aici este discuţia; sunt numai o parte din cei împrumutaţi care au ROBOR-ul acesta variabil parte din rată. Mulţi, mai ales pentru creditele de consum, au rate fixe, nu sunt neapărat afectaţi. Alţii au rate în valută, unde am beneficiat de un curs stabil, deci, nu au fost mari influenţe. Sigur, cei care au luat credite mai recent au cotaţia IRCC, un nou indice, noul indice care este mult mai scăzut, dar care va creşte, pentru că el cumva măsoară evoluţiile din piaţă din urmă cu 3-6 luni, deci, cumva el va veni, cu timpul va creşte şi el. Într-o situaţie în care inflaţia creşte dobânzile nu au cum să stagneze. Deci, vrând-nevrând această evoluţie va fi una ascendentă la nivelul dobânzilor”, a spus oficialul BNR.

Dan Suciu a fost rugat să spună dacă ar recomanda conversia creditelor contractate înainte de 2019, deci, raportate la ROBOR, în credite cu indice de referinţă IRCC. ”Eu nu îmi permit să fac recomandări, pentru că nu am această calitate de a veni cu soluţii de acest nivel”, a răspuns purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale. Citește mai departe AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.