Potrivit acestuia, începând din 2027, un regulament european va introduce o taxă pe emisiile de dioxid de carbon la nivelul gospodăriilor. Aceasta va afecta nu doar centralele de gaz, ci și alte echipamente precum sobele, convectoarele și aragazele.
„Taxarea, din calculele noastre, nu înseamnă neapărat o dublare a facturii, dar discutăm de câteva sute de lei pe an care probabil vor veni suplimentar, creând o povară suplimentară la nivelul consumatorilor,” a explicat Chisăliță. În acest context, devine clar că utilizarea echipamentelor pe bază de gaz va deveni din ce în ce mai costisitoare pentru cetățeni.
Orașele din România încep să interzică centralele de gaz în blocurile noi
În paralel cu această taxare, tot mai multe orașe din România au început să interzică utilizarea centralelor de gaz în blocurile noi. Această tendință, deja vizibilă în orașe precum Cluj-Napoca, se extinde rapid și în alte regiuni ale țării. „Această situație deja este o realitate pe care o cunoaștem, o avem la Cluj, o avem în alte orașe,” a precizat președintele Asociației Energia Inteligentă.
Această interdicție pune presiune pe dezvoltatorii imobiliari și pe viitorii proprietari de apartamente, forțându-i să caute alternative energetice, cum ar fi soluțiile bazate pe energie electrică sau surse regenerabile.
Eliminarea centralelor pe gaz până în 2040, un obiectiv ambițios dar controversat
Dumitru Chisăliță a adus în discuție și planurile de eliminare a centralelor pe gaz până în 2040, conform unei directive europene. „Avem o directivă care vorbește de anul 2040. Deci cumva putem să spunem că mai avem 15 ani de acum și până la acel moment,” a spus el. Cu toate acestea, Chisăliță subliniază că această măsură trebuie privită în contextul unei posibile penurii de gaz natural în Europa în anii care urmează.
„Dacă ne uităm la evoluția producției de gaze naturale din Europa, vom vedea că în anul 2040-2050 vor fi foarte puține țări care nu vor fi dependente 100% de gazul natural de import,” a adăugat el. În acest scenariu, renunțarea la centralele pe gaz ar putea deveni o necesitate, nu doar o opțiune impusă de reglementările europene.
România, un caz aparte în contextul european
Chisăliță a atras atenția că România ar trebui să adopte o abordare diferită față de alte țări europene, având în vedere specificul său național, resursele naturale și mixul energetic diversificat. „România este un caz aparte și fiind un caz aparte, n-ar trebui să ne aliniem 100% la ceea ce se va întâmpla cu toate celelalte țări,” a subliniat el.
În contextul în care multe țări europene vor deveni complet dependente de importurile de gaz, România, care dispune de resurse proprii semnificative, ar trebui să își definească propria strategie energetică. „Trebuie să ne luptăm pentru această idee și pentru a menține, cel puțin în anumite zone, utilizarea centralelor pe gaz,” a afirmat Chisăliță.
Un apel la acțiune: România trebuie să își susțină interesele la nivel european
În încheiere, Dumitru Chisăliță a lansat un apel către autoritățile române să fie proactive și să susțină interesele energetice ale țării la nivelul Uniunii Europene. „Chiar dacă suntem o insulă din punctul ăsta de vedere, ar trebui să ne batem pentru specificul nostru, pentru că nu trebuie să ne aliniem toți în aceeași coloană și în aceeași zi, având în vedere că suntem totuși diferiți ca țară, ca resurse, ca mix energetic,” a concluzionat președintele Asociației Energia Inteligentă.
România se află într-un moment critic în care trebuie să își definească clar direcția în ceea ce privește politica energetică, în contextul noilor reglementări europene și al schimbărilor de pe piața globală a energiei. Această perioadă de tranziție necesită o strategie bine gândită, care să asigure atât sustenabilitatea sistemului energetic național, cât și protecția consumatorilor în fața creșterii costurilor energetice.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.