Conform acestei directive, statele membre sunt obligate să asigure colectarea și epurarea corespunzătoare a apelor uzate urbane pentru a proteja sănătatea populației și mediul. Măsura vine după o perioadă extinsă de avertismente și după expirarea termenului pentru conformare.

Obligații și nerespectarea termenelor

Directiva UE, adoptată în 1991, urmărește prevenirea efectelor negative asupra mediului și a sănătății publice, impunând ca apele uzate să fie colectate și epurate înainte de a fi eliberate în ecosistem. De la aderarea lor la UE, atât România, cât și Bulgaria au beneficiat de derogări pentru a-și adapta infrastructura la cerințele impuse de Directiva 91/271/CEE. Cu toate acestea, termenul limită pentru conformarea totală a fost 31 decembrie 2015, iar Comisia constată că ambele țări au făcut progrese insuficiente.

Conform datelor furnizate de Comisia Europeană, în România, un număr de 150 de aglomerări urbane mari, cu o populație de peste 10.000 de locuitori, nu respectă cerințele directivei privind infrastructura de colectare a apelor uzate. În alte 154 de aglomerări, apele uzate nu sunt tratate corespunzător înainte de evacuare, iar în 155 de aglomerări, epurarea mai riguroasă, impusă pentru zonele sensibile, este inadecvată. România ar fi trebuit să finalizeze toate măsurile necesare conformării până la finalul anului 2015.

Avertismente și eșecuri în remediere

Procedura de trimitere în fața CJUE a fost declanșată ca urmare a lipsei de progres observate de Comisie în ultimii ani. Bulgaria a fost avertizată inițial în iulie 2017, printr-o scrisoare de punere în întârziere, urmată de un aviz motivat în mai 2020. România a primit prima scrisoare de punere în întârziere în iunie 2018 și o scrisoare suplimentară în octombrie 2020, pentru a include aglomerări urbane suplimentare care nu fuseseră menționate în documentul inițial. Ulterior, un aviz motivat a fost trimis României în februarie 2022, prin care s-a constatat că încă există mari întârzieri în implementarea măsurilor prevăzute de directivă.

Măsurile luate de Comisie în ultimii ani sunt parte a procesului standard de monitorizare a conformării statelor membre cu legislația comunitară. În urma evaluării progreselor realizate, Comisia a concluzionat că eforturile autorităților române și bulgare au fost insuficiente, drept pentru care s-a decis sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Lipsa unei infrastructuri eficiente 

Neîndeplinirea cerințelor din Directiva 91/271/CEE are consecințe majore asupra mediului și sănătății populației. Apele uzate necolectate sau netratate corespunzător poluează râurile, lacurile, apele subterane și zonele costiere, periclitând echilibrul ecologic al acestora și afectând calitatea vieții. În plus, prin lipsa unei infrastructuri eficiente de epurare, există un risc crescut de răspândire a bolilor și de contaminare a resurselor de apă potabilă.

Comisia Europeană subliniază că apele reziduale netratate reprezintă o amenințare pentru sănătatea publică, deoarece pot transporta agenți patogeni periculoși. În multe aglomerări urbane din România și Bulgaria, sistemele de colectare sunt depășite, iar capacitatea de epurare a apelor uzate este inadecvată, punând astfel în pericol nu doar locuitorii acestor orașe, ci și ecosistemele înconjurătoare.

România și Bulgaria se confruntă acum cu riscul de a primi sancțiuni semnificative dacă Curtea de Justiție va constata că nu au respectat obligațiile impuse prin directivele europene. De asemenea, un verdict nefavorabil ar putea să atragă impunerea unor termene stricte pentru remedierea situației și accelerarea investițiilor în infrastructura de apă și epurare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.