Această revizuire sugerează că inflația anuală ar putea coborî la valori mai mici decât cele anticipate anterior, reflectând o tendință generală de reducere a presiunilor inflaționiste în economie. Cu toate acestea, BNR avertizează că inflația ar putea experimenta o creștere temporară în al doilea trimestru al anului 2025, înainte de a reveni și a se stabiliza ușor sub limita superioară a intervalului țintei de 3,5%.

Această tendință descendentă a inflației se datorează în principal unor factori temporari și administrativi, precum ajustarea prețurilor și a accizelor, dar și datorită unei moderații a cererii interne. Pe termen lung, BNR rămâne vigilentă la posibilele schimbări economice și la deciziile de politică fiscală care ar putea influența prognozele de inflație, a arătat Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naționale a României, într-o discuție la Radio România Actualități.

Factori determinanți ai oscilațiilor inflaționiste

Oscilațiile recente ale inflației sunt atribuite unor factori precum majorarea accizelor și fluctuațiile prețurilor la servicii și bunuri. În mod specific, creșterea prețurilor din luna iulie a fost determinată de ajustări administrative, ceea ce a dus la o inflație mai mare față de luna precedentă. Cu toate acestea, Suciu a subliniat că aceste creșteri nu schimbă tendința generală de scădere pe termen mediu și lung.

Este de așteptat ca aceste oscilații să continue și în lunile următoare, în funcție de evoluțiile pieței internaționale și de condițiile economice interne. De exemplu, prețurile la combustibili sunt un factor crucial, fiind influențate de prețul petrolului pe piața internațională. În cazul unei creșteri semnificative a prețului petrolului, inflația ar putea înregistra un nou vârf, în special dacă se intensifică conflictele globale care afectează oferta de petrol.

Un alt factor important este evoluția anului agricol. Deși prima parte a anului a fost relativ favorabilă, cu prețuri rezonabile la produsele agricole, seceta actuală ar putea duce la creșteri de prețuri în lunile următoare. Aceste variații sezoniere și externe subliniază complexitatea calculelor inflaționiste și necesitatea unei monitorizări constante din partea BNR.

Presiuni economice și nevoia de ajustări fiscale

Pe lângă inflație, România se confruntă cu presiuni economice semnificative, generate de două deficite majore: deficitul bugetar și deficitul de cont curent. Deficitul bugetar, rezultat din cheltuieli guvernamentale care depășesc veniturile, și deficitul de cont curent, determinat de un dezechilibru între importuri și exporturi, pun o presiune constantă asupra economiei românești.

Aceste deficite necesită măsuri de ajustare fiscală pentru a evita o deteriorare suplimentară a situației economice. BNR avertizează că, în absența unor decizii fiscale semnificative, aceste deficite ar putea continua să crească, amplificând astfel vulnerabilitățile economice ale României.

Creșterea creditelor de consum – un semn de îngrijorare?

Un alt aspect semnificativ observat de BNR este creșterea creditelor de consum. Deși aceasta reflectă, pe de o parte, o apetență pentru consum și o creștere a nivelului de trai, ea poate reprezenta și un risc pentru stabilitatea financiară dacă nu este gestionată corespunzător. Creșterea rapidă a creditelor de consum ar putea duce la o inflație mai mare decât cea anticipată și la o creștere a numărului de credite neperformante, ceea ce ar afecta negativ sistemul financiar.

Cu toate acestea, Dan Suciu consideră că situația este sub control și că măsurile de reglementare și supraveghere sunt suficiente pentru a preveni o creștere nesustenabilă a creditelor de consum. Creșterea salariilor din ultimii ani a susținut această expansiune a creditelor de consum, permițând cetățenilor să își satisfacă nevoile financiare și să acceseze noi achiziții.

Reglementarea dobânzilor la creditele online

În ceea ce privește creditele online și dobânzile practicate de Instituțiile Financiare Nebancare (IFN-uri), BNR consideră că legislația recent adoptată a adus o reglementare mai strictă și a redus semnificativ practicile de creditare la dobânzi exagerate. Deși BNR nu are atribuții directe în protecția consumatorilor, aceasta a descurajat în mod activ creditarea la dobânzi mari prin solicitarea unei adecvări a capitalului pentru IFN-uri.

Noua legislație impune limite clare pentru dobânzile aplicabile creditelor, iar autoritățile competente au responsabilitatea de a asigura respectarea acesteia. Acest cadru legislativ are rolul de a proteja consumatorii de practicile de creditare abuzive și de a promova un mediu financiar mai transparent și echitabil.

Perspective economice

În concluzie, BNR se așteaptă la o scădere graduală a inflației în următorii ani, dar rămâne precaută în fața riscurilor economice externe și interne. De asemenea, este evidentă necesitatea unor ajustări fiscale pentru a reduce deficitele bugetare și de cont curent, care reprezintă o vulnerabilitate majoră pentru stabilitatea economică a României.

Creșterea creditelor de consum, deși nu reprezintă în prezent un risc iminent, necesită monitorizare atentă pentru a evita eventualele derapaje. În același timp, reglementările recente privind dobânzile la creditele online contribuie la crearea unui cadru financiar mai sigur pentru consumatori.

Pe măsură ce România navighează prin aceste provocări economice, BNR va continua să își ajusteze politicile și prognozele pentru a asigura stabilitatea macroeconomică și pentru a sprijini o creștere economică durabilă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.