Ministrul adjunct al transporturilor din Bulgaria, Vladimir Vărbanov, a fost gazda unei reuniuni desfăşurate la Ruse, la iniţiativa Comisiei Europene şi Comisiei Dunării, la care au mai participat directorul Direcţiei Transport pe Apă a Comisiei Europene, Magda Kopczynska, reprezentantul Comisiei Europene pe Mobilitate şi Transport, Alain Baron, directorul general al Comisiei Dunării, Manfred Seitz, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii din România, Bogdan Mîndrescu şi alţii.

Concluzia reuniunii a fost că Bulgaria şi România vor colabora pentru facilitarea navigaţiei pe Dunăre. În cadrul discuţiei, s-a remarcat că Bulgaria îşi îndeplineşte strict obligaţiile privind întreţinerea şenalului navigabil al Dunării pe tronsonul comun bulgaro-român, iar cu fonduri europene, asigurate prin programele operaţionale şi Mecanismul pentru interconectarea Europei, au fost livrate nave noi, utilaje şi echipamente de dragare.

Vărbanov a precizat că Agenţia Executivă pentru Cercetarea şi Întreţinerea Dunării a demarat deja activităţi de dragare pentru îmbunătăţirea şenalului în zona insulei Belene. Cele două părţi au convenit organizarea unei reuniune a Comisiei Mixte Bulgaro-Române, în cadrul căreia vor fi stabilite noi obiective pentru potenţialul neutilizat al fluviului Dunărea şi unificarea eforturilor.

"În contextul situaţiei globale actuale, Dunărea şi oportunităţile sale economice reprezintă o poartă de acces către dezvoltarea coridoarelor de-a lungul axei nord-sud şi est-vest", a punctat ministrul adjunct al transporturilor din Bulgaria. După finalizarea proiectului Fast Danube, condiţiile de navigaţie vor fi îmbunătăţite.

Vărbanov a indicat că lucrările la proiect continuă şi şi-a exprimat încrederea în finalizarea acestuia la timp. De asemenea, s-a ajuns la un acord pentru demararea lucrărilor grupului de lucru bulgaro-român pentru pregătirea construcţiei a cinci poduri noi peste Dunăre, fiind subliniată deplina disponibilitate a Bulgariei de a acţiona şi de a începe studiile de fezabilitate. Partea română se implică într-un dialog activ şi acţiuni pe această temă. Reprezentanţii Comisiei Europene şi-au exprimat sprijinul şi au subliniat importanţa construirii noilor proiecte, având în vedere necesitatea unei conectivităţi continue de transport pe direcţia nord-sud, transmite Rador.

Citeşte şi: Calea ferată cu ecartament larg din portul Galați, repusă în funcțiune

"Lucrările realizate de CFR Infrastructură în regie proprie au început pe data de 6 iunie şi au fost finalizate cu aproape o lună mai devreme decât termenul estimat. Din acest moment trenurile de marfă care vin din Ucraina, via Republica Moldova, pot descărca cerealele direct în Portul Galaţi, fără a mai avea nevoie de transbordare la frontieră. Cerealele care vor ajunge astfel rapid în Portul Galaţi pot fi transferate mult mai eficient pe barje sau pot fi depozitate în silozul din port, care are o capacitate de 25.000 de tone", a scris ministrul.

Pentru repunerea în funcţiune a acestei linii de cale ferată cu ecartament larg, CFR Infrastructură a executat o serie lucrări specifice: înlocuirea a 780 traverse din lemn speciale de 2,80 metri, înlocuirea a 246 de traverse din lemn speciale de pe aparate de cale şi pe linia încălecată, înlocuirea a 5,382 de tone de materialul mărunt de prindere, completarea prismei cu 385 de tone de piatră spartă, executarea burajelor tehnologice.

De asemenea, CFR SA precizează într-o postare pe Facebook că SRCF Galaţi a redeschis la ora 8:00 linia de cale ferată, cu ecartament larg, 706 J Galaţi Largă Ana - Galaţi Bazin - Galaţi Mărfuri - Port Docuri, după 22 de ani.

"Redeschiderea acestei linii feroviare cu ecartament larg, în lungime totală de 3,58 km, va avea un impact economic important pentru transportul feroviar de marfă, atât prin creşterea traficului pe teritoriul României, dar şi a transporturilor de cereale din Ucraina, care vor intra direct în Portul Galaţi, pe la graniţa cu Republica Moldova (CFM)", spun reprezentanţii companiei.

Avantajele redeschiderii liniei cu ecartament larg sunt: reluarea, după 22 de ani, a transportului de marfă prin punctul feroviar de frontieră cu Republica Moldova (CFM), trenurile încărcate cu cereale din Ucraina (via Republica Moldova) ajung acum direct în Portul Galaţi; vagoanele cu cereale sunt preluate din grupa Galaţi Largă Ana (A) direct de un operator de marfă, până în Siloz; silozul are capacitate de depozitare de 25.000 de tone.

Lucrările au fost executate de SRCF Galaţi, în regie proprie, cu personal feroviar din secţiile: L1 Galaţi, L3 Buzău, L4 Focşani, L2 Brăila, L5 Târgu Ocna şi SRLU Buzău.

"Continuăm lucrările de reparaţii la linia CF Galaţi Mărfuri - Port Docuri - Siloz (1,16 km) - ecartament normal, începute pe 4 iulie 2022", precizează CFR SA.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.