România, scădere importantă a importurilor dar şi a consumului de gaze naturale

DCBusiness Team |
Data publicării:

Importurile de gaze au scăzut cu aproape 22% în primele 11 luni din 2022; producţia s-a redus cu 2%.

România a importat, în primele 11 luni din 2022, o cantitate de gaze naturale utilizabile de peste 1,958 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 21,9% (-550.500 tep) mai mică faţă de cea din perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Producţia internă de gaze naturale a fost, în perioada menţionată, de aproape 6,467 milioane tep, cu 2% (131.600 tep) sub cea din primele 11 luni din 2021.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează pentru 2022 o producţie de gaze de 7,45 milioane tep şi importuri de 2,33 milioane tep, în creştere cu 1,9%, respectiv în scădere cu 19,6%, de la an la an.

 

Din aceeaşi categorie: Germania a pus în serviciu al treilea terminal pentru importul de gaze lichefiate

 

Germania a inaugurat vineri un nou terminal pentru importul de gaze lichefiate, la Brunsbuttel, pe malul Mării Nordului, acesta fiind al treilea terminal inaugurat în decurs de o lună, în ideea de a compensa oprirea livrărilor de gaze naturale ruseşti, informează AFP.

Nava "Hoegh Gannet" de tip FSRU (Unitate plutitoare offshore pentru stocare şi re-gazeificare ) a fost ancorată vineri dimineaţa de o nouă platforma construită în câteva luni, a precizat compania energetică RWE, care gestionează proiectul.

Acesta este al treilea terminal pentru importul de gaze lichefiate inaugurat în Germania, după cel de la Wilhemshaven, tot pe malul Mării Nordului, şi cel de la Lubmin, pe malul Mării Baltice.

"Este vorba de o noutate importantă pentru a asigura securitatea aprovizionării în Germania", a spus ministrul Economiei, Robert Habeck, într-o conferinţă de presă.

Cu o capacitate de 7,5 miliarde metri cubi pe an, noua facilitate va permite acoperirea a 8% din consumul de gaze al Germaniei, potrivit Mministerului Economiei de la Berlin.

Terminalele pentru gaze lichefiate servesc la recepţia şi regazeificarea gazelor livrate de tancurile de GNL sub formă lichidă.

Spre deosebire de alte ţări europene, Germania nu dispunea de niciun astfel de terminal pentru importul de gaze lichefiate, preferând gazele mai ieftine care ajungeau prin conductele ruseşti, de care depindea în proporţie de 55%.

Însă totul s-a schimbat odată cu războiul din Ucraina şi cu sfârşitul livrărilor din partea grupului rus Gazprom. Importurile de gaze lichefiate spre Germania, via porturile belgiene, olandeze şi franceze, au explodat.

Pentru a evita costul prohibitiv al transportului, autorităţile de la Berlin au decis că construiască pe teritoriul Germaniei mai multe terminale pentru importul de gaze lichefiate. Alte patru terminale ar urma să fie construite în Germania, graţie ajutoarelor în valoare de miliarde de euro alocate de Berlin.

În paralel însă, s-au înmulţi şi criticile în Germania faţă de multiplicarea acestor terminale. ONG-urile de mediu arată cu degetul spre riscul de supracapacitate care ar putea frâna ambiţiile climatice ale Germaniei. Aceasta cu atât mai mult cu cât în iarna aceasta Germania a reuşit să se descurce mai bine decât se preconiza, în pofida opririi livrărilor de gaze ruseşti, graţie reducerii consumului din partea clienţilor industriali şi a gospodăriilor.

"Este normal să ne pregătim, dar rămâne de dovedit dacă toate terminalele care sunt acum în discuţie vor fi folosite la capacitate maximă", a declarat vineri preşedintele Agenţiei Federale a Reţelelor din Germania (BNetzA), Klaus Mueller.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9774
Diferența 0.0002
Zi precendentă 4.9772
USD
Azi 4.3833
Diferența 0.0099
Zi precendentă 4.3734
Schimb
in
EUR flag1 EUR = 4.9774 RON
USD flag1 USD = 4.3833 RON
GBP flag1 GBP = 5.8304 RON
CHF flag1 CHF = 5.2813 RON
AUD flag1 AUD = 2.7957 RON
DKK flag1 DKK = 0.6668 RON
CAD flag1 CAD = 3.1559 RON
HUF flag1 HUF = 0.0122 RON
JPY flag1 JPY = 0.0306 RON
NOK flag1 NOK = 0.4191 RON
SEK flag1 SEK = 0.4526 RON
XAU flag1 XAU = 464.4611 RON
Monede Crypto
1 BTC = 413129.44RON
1 ETH = 7927.07RON
1 LTC = 375.96RON
1 XRP = 9.54RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: Error% p.a.
ROBOR:
3 luni: 5.93%
6 luni: 5.97%
12 luni: 5.99%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
IndiceUltima valoareVariatie
BET17431.760.33%
BET-BK3257.670.33%
BET-EF949.160.33%
BET-FI60596.170.00%
BET-NG1260.170.49%
BET-TR38439.950.33%
BET-TRN37363.510.33%
BET-XT1492.080.28%
BET-XT-TR3234.420.28%
BET-XT-TRN3150.590.28%
BETAeRO838.08-0.50%
BETPlus2569.710.31%
RTL38910.550.33%

Opinii

Prof. Mircea Coșea

Consecințele politicii lui Donald Trump de scădere a dolarului 

Donald Trump ar dori să vadă dolarul să scadă...

Mircea Coșea
Cosmin Marinescu

Comunicate de presa

Panouri fotovoltaice / Foto: Freepik

Parcuri fotovoltaice. Alte 60 de contracte semnate cu primării și entități publice

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță...

Panouri fotovoltaice /FOTO: Pagina de Facebook a AFM

Guvernul a aprobat bugetul Administrației Fondului pentru Mediu pentru anul 2025

În ședința de Guvern de astăzi, la propunerea...

Leadership creativ

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2025 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
pixel