Preț record pentru România

Prețul energiei electrice din România a urcat astăzi cu 11%, ajungând la 131,39 euro/MWh, potrivit datelor pieței spot. Este cel mai mare preț din Uniunea Europeană pentru ziua de marți, 9 aprilie, alături de Grecia și Bulgaria, care au atins același nivel de 130,70 euro/MWh. Creșterea este îngrijorătoare într-un context în care cele mai multe state europene înregistrează scăderi abrupte de prețuri.

În comparație, prețul energiei a scăzut dramatic în Finlanda, unde MWh-ul se vinde la doar 1,17 euro, o prăbușire de 97% față de ziua precedentă. Situații similare se regăsesc și în Suedia, unde s-au înregistrat prețuri negative, cu un minim de -1,09 euro/MWh, în urma unui exces de producție regenerabilă și a unei cereri reduse.

În restul Europei, prețurile coboară vertiginos

Trendul descendent este generalizat în Europa Occidentală și în statele nordice. Spania și Portugalia raportează o scădere de 30%, cu un preț final de 33,37 euro/MWh, în timp ce Franța bifează o reducere de 38%, la doar 37,82 euro/MWh. Germania și Țările de Jos au ajuns la prețuri sub 92 euro/MWh, iar Danemarca a coborât și ea la puțin peste 91 euro, cu o scădere de 8%.

În Estonia și țările baltice, reducerea a fost chiar mai pronunțată: prețurile din Lituania și Letonia au scăzut cu 45%, până la 50,44 euro/MWh, iar Estonia a marcat o scădere istorică de 61%, ajungând la 33,94 euro/MWh.

De ce România are prețuri atât de mari?

Creșterea abruptă a prețului din România poate fi explicată prin mai mulți factori locali, printre care:

Disponibilitate redusă a resurselor hidroenergetice, în contextul unei primăveri relativ secetoase;

Exporturi mari către țările vecine, care profită de stabilitatea sistemului energetic românesc;

Lipsa unei capacități competitive în energie regenerabilă, comparativ cu țările nordice;

Costuri de dezechilibru și restricții în rețea, ce pot majora artificial prețul pe piața spot.

Spre deosebire de țări precum Suedia sau Finlanda, care beneficiază de producție hidro și eoliană abundentă, România continuă să fie dependentă de surse mai scumpe și mai rigide, precum termocentralele pe gaz sau cărbune.

Impactul asupra consumatorilor

Deși piața spot nu influențează direct factura tuturor consumatorilor casnici, care beneficiază în continuare de plafonare, efectele indirecte ale acestor prețuri ridicate se vor vedea în economia generală. Costurile mari ale energiei afectează competitivitatea industriei, cresc cheltuielile bugetare cu subvențiile și reduc marjele pentru furnizorii care operează în sistem reglementat.

În plus, întârzierea reformei pieței energetice și lipsa investițiilor în noi capacități de producție ieftină și curată riscă să mențină România într-o zonă de prețuri ridicate pentru o perioadă prelungită.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.