"Mă bucur de faptul că reuşim să aplicăm regulile generale ale bunei implementări pe care le-am stabilit la revenirea în minister. În acest sens, am trimis vineri o declaraţie de cheltuilei despre care putem spune că este cea mai mare de când România gestionează fonduri europene. Sunt paşi importanţi pe care îi facem pentru a evita riscul de decomitere cu care ne confruntăm, iar suplimentarea aparatului instituţional s-a dovedit vitală în acest proces. Iată că, de la preluarea mandatului am reuşit să decontăm deja de la Comisia Europeană aproximativ 2,1 miliarde de euro", a transmis ministrul Marcel Boloş, într-un comunicat de presă al ministerului de resort, transmis sâmbătă AGERPRES.

Potrivit sursei citate, suma este aferentă unor investiţii efectuate în anul 2020, care, din lipsă de personal la nivelul aparatului tehnic al Programului Operaţional Competitivitate.

"Recuperarea s-a efectuat decât după suplimentarea schemei de angajaţi ce a avut loc la finele lunii mai, când MIPE, care are rol şi de coordonator naţional PNRR, şi-a adaptat structura de personal pentru a putea răspunde acestor provocări. În acest mod, au devenit operaţionale structurile de personal necesare gestionării concomitente a Programelor Operaţionale 2014-2020, iniţierii celor aferente perioadei de programare 2021-2027 şi cele prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă", precizează MIPE.

Până în prezent, pentru proiectele derulate prin acest program operaţional, Comisia Europeană a rambursat României suma de 765,23 milioane euro, din totalul de 1,23 miliarde euro transmise spre decontare. Sumele reprezintă cheltuieli eligibile efectuate din fonduri europene în cadrul proiectelor derulate prin Programul Operaţional Competitivitate (POC).

Din aprilie şi până în prezent, România a solicitat spre decontare de la Executivul european aproximativ 2,4 miliarde de euro. În total, în perioada de programare 2014 - 2020, ţara noastră a solicitat către Uniunea Europeană, prin Politica de Coeziune şi Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD), aproximativ 15,1 miliarde de euro.

Tot în această săptămână, MIPE a reuşit o nouă premieră, aprobarea în şedinţa de Guvern a unui OUG prin care se stabileşte cadrul legal pentru derularea fără întrerupere a proiectelor de infrastructură de transport, de dezvoltare a infrastructurii de management integrat al deşeurilor, dar şi a infrastructurii de risc şi de sănătate din perioada de programare 2021-2027.

Astfel, se operaţionalizează peste 16,63 miliarde de euro din cele aproximativ 45 de miliarde de euro puse la dispoziţia României pentru finanţarea proiectelor din aceste domenii, prin stabilirea mecanismelor financiare şi de implementare a programelor şi proiectelor. 

Citește și: Ministrul Finanțelor: Există spațiu pentru majorarea pensiilor în 2023

Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a declarat joi că "există spaţiu şi mai există şi necesitate" pentru majorarea pensiilor anul viitor, însă nu a avansat niciun procent, adăugând că decizia finală va fi luată în Coaliţie.

"Nu am să mă pronunţ asupra procentului, ceea ce pot să vă spun este că există spaţiu şi mai există şi necesitate, iar decizia finală va fi luată în Coaliţie, pentru că trebuie aşezate în echilibru nevoia de compensare a pierderii de putere de cumpărare la mai multe categorii de cetăţeni, nu numai la pensionari" , a spus ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, la finalul şedinţei de Guvern, întrebat dacă există spaţiu pentru majorarea pensiilor cu 10% în 2023.

Pe de altă parte, şeful de la Finanţe a subliniat că trebuie să ţină cont şi de posibilităţile financiare, dar şi de prognozele pentru anul viitor, care şi ele evoluează.

"Avem prognoza de vară acum, vedem cum va arăta prognoza de toamnă şi, pe de altă parte, celelalte priorităţi pe care statul trebuie să şi le păstreze. Avem de implementat PNRR, avem de făcut investiţii, avem partea de asigurare a resurselor pentru educaţie, pentru sănătate, pentru apărare şi lucrurile se vor pune toate pe masă. De asta nu am să mă refer la procent, pentru că procentul va fi decis. Oricum nu va fi cel pe care ni-l spune legea referitor la indexarea inflaţiei din urmă cu un an, pentru că este evident că ar fi din punctul meu de vedere şi incorect faţă de cetăţeni care resimt o inflaţie mult mai mare decât cea care a fost în urmă cu un an, adică în 2020", a adăugat ministrul Finanţelor. Citește mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.