Țările est-europene au o problemă de competitivitate, iar investițiile străine directe de care beneficiază ar putea avea de suferit. Într-un studiu recent, directorul de studii economice la IESEG School of Management, Eric Dor, subliniază că în țările est-europene, creșterea costurilor salariale „a fost net superioară celei din țări ce aparțin zonei euro începând din 2015. Între trimestrul I 2015 și trimestrul II 2023, creșterea a fost de 16% în zona euro. A fost 67% în Bulgaria, 62% în România, 52% în Ungaria, 41% în Cehia și 40% în Polonia.

Prin ștergerea efectelor cursului de schimb al acestor țări care au propria monedă, măsurătorile efectuate în euro oferă o panoramă similară. Astfel, în aceeași perioadă, costurile salariale, măsurate în euro, au crescut cu 67% în Bulgaria, cu 62% în Cehia, cu 46% în România, cu 25% în Polonia și cu 19% în Ungaria.

Atractivitatea relativă a acestor țări a fost redusă chiar dacă beneficiază în continuare de niveluri de cost salariale mult mai mici decât cele din restul Uniunii Europene, spune Eric Dor.

Unul dintre motivele acestei pierderi de competitivitate vine din evoluția salariilor în aceste țări, indică studiul IESEG. Este ceea ce observă și Fondul Monetar Internațional (FMI) în ultimul său raport privind perspectivele economice ale țărilor din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est (Cesee). FMI constată de fapt că remunerațiile din această zonă au crescut mai mult decât în ​​țările vest-europene. În aceasta din urmă, creșterea salariilor a început să se accelereze în 2021, ajungând la 5% până la jumătatea anului 2023 față de 1% până la 3% între 2015 și 2019. Pentru țările est-europene, cifrele trec de 10% și, respectiv, între 5% și 8%.

Ținând cont de efectele inflației, toate țările europene au cunoscut o scădere a salariilor efectiv primite (salariul real). „Erodarea puterii de cumpărare a fost considerabilă în toată Europa, dar în special în economiile europene avansate”, subliniază Fondul. În Europa de Vest, scăderea salariilor reale a fost de 8% din trimestrul al patrulea din 2020. A fost de doar 5% în țările Cesee.

Pentru a explica această diferență, economiștii Fondului au propus ideea că cererile de salarii pentru aceste din urmă țări se bazează mai degrabă pe inflația care a fost observată înainte de negociere și nu pe așteptările de creștere a prețurilor, așa cum ar fi cazul în Occident. Țările din Europa de Est, având o inflație mai mare decât în ​​Occident, au crescut salariile nominale mai puternic, de unde și scăderea competitivității lor, rezumă FMI.

Se așteaptă ca acest lucru să continue: în medie, salariile sunt de așteptat să crească cu 5 și 4,5% în 2023 și 2024 în țările europene avansate. Creșterea ar fi de 9 și 7% pentru țările din Europa Centrală și de Est. Pentru Eric Dor, pierderea de competitivitate care rezultă ar putea deprima exporturile și ar favoriza importurile care, în cele din urmă, le-ar înrăutăți balanța comercială. „Până acum, în special în România, balanța comercială a mărfurilor, excluzând energia, a continuat să se deterioreze din 2015, cu o înrăutățire a deficitului”, notează economistul.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.