"Credem că pentru politici publice eficace avem nevoie să ştim de la ce date pornim, cu atât mai mult în contextul post-pandemie. Datele sunt îngrijorătoare, întrucât avem peste două milioane de persoane inactive. Care este planul nostru, al României, pentru a integra aceste două milioane de persoane pe piaţa muncii? Fără forţă de muncă, în acest ritm, advers pe toate planurile, România îşi va atinge repede limita creşterii economice. Eu cred că o mare parte din aceşti două milioane de oameni nu sunt inactivi. Nu sunt, de fapt, aici. E ciudat să ai doar 500.000 de şomeri şi două milioane de inactivi. Este cumva şi un semnal către autorităţi că trebuie să lămuri acest lucru. Din câte putem să ne dăm noi seama, mulţi dintre aceşti oameni fie sunt sezonieri, alţii lucrează în alte ţări ale Uniunii Europene şi vin înapoi să facă munci agricole, fie au actele în continuare în România, dar în realitate dacă îi cauţi la adresă nu o să-i găseşti", a spus Burnete.

Acesta este de părere că dacă România nu rezolvă problema deficitului forţei de muncă, "riscăm să ne gripăm din punct de vedere al creşterii economice".

"În trei ani de zile s-au schimbat enorm de multe pe piaţa muncii. Modul în care noi ne uităm la economia României este legat de cele trei ingrediente pe care le punem în creşterea economică - capital, muncă şi productivitate sau tehnologie. Dacă ne uităm pe următorii 10-15 ani, ce vedem este că pare să fie capital suficient, fie că vorbim de fonduri europene, fie că vorbim de alte tipuri de finanţări, există în continuare apetit pentru investiţii. La fel şi zona de tehnologie începe să crească. Economia românească, în ciuda unor mituri pe care noi le mai vedem, că ne-am vândut industria, că nu mai producem nimic etc., valoarea adăugată a crescut în ultimii 20 de ani şi va continua să crească. Unde simţim că avem o problemă şi o frână masivă e în această zonă a pieţei muncii. Avem o problemă cantitativă, în sensul că avem un deficit de lucrători. De asemenea, avem un deficit calitativ despre care acum 10-15 ani vorbeam mai mult teoretic. Calitatea forţei de muncă scade în ceea ce priveşte competenţele, fie pentru că pentru că unii emigrează, fie pentru că şcoala nu mai reuşeşte să producă forţa de muncă de care antreprenorii au nevoie. Dacă nu rezolvăm această problemă a forţei de muncă din România, din punctul nostru de vedere riscăm să ne gripăm din punct de vedere al creşterii economice", a subliniat reprezentantul Concordia.

Confederaţia Patronală Concordia, în parteneriat cu KPMG România, a prezentat marţi, într-o conferinţă de presă, un studiu referitor la piaţa muncii din România, conform căruia piaţa forţei de muncă rămâne inflexibilă, în condiţiile în care doar 3% dintre contractele de muncă sunt cu timp parţial, iar regimul fiscal schimbat anul trecut nu a ajutat flexibilizarea.

În ceea ce priveşte rata de emigrare, datele centralizate în analiza de specialitate relevă faptul că, deşi aceasta a stagnat în contextul pandemiei, atât numărul, cât şi nivelul de calificare a imigranţilor nu reuşeşte să acopere scăderea prin emigrare, soldul migraţiei internaţionale în anul 2021, fiind negativ, respectiv de minus 16.100 de persoane.

În topul regiunilor de origine a emigranţilor definitivi se înregistrează cele cu cele mai mari salarii din România. În acelaşi timp, cei aproximativ 240.000 de lucrători din afara Uniunii Europene (UE) veniţi în România în perioada 2017-2022 ar putea popula un oraş de dimensiunea Ploieştiului, însă cu o populaţie eminamente necalificată sau slab calificată, susţin realizatorii studiului.

Conform documentului, piaţa forţei de muncă din România rămâne inflexibilă, în condiţiile în care doar 3% dintre contractele de muncă sunt cu timp parţial, iar regimul fiscal schimbat anul trecut nu a ajutat flexibilizarea.

De asemenea, la sfârşitul anului 2021, se înregistrau 2.412.290 de persoane aflate în întreţinerea altor persoane sau a statului, sau care se întreţin din alte venituri (chirii, dobânzi etc.), precum şi cel al persoanelor casnice, echivalentul a aproximativ 21,9% din totalul populaţiei inactive din România.

Studiul "Analiza Pieţei Muncii în România" a fost realizat de KPMG România pentru Concordia în cadrul proiectului "Consolidarea Dialogului Social în România", implementat de Confederaţia Patronală Concordia, în parteneriat cu NHO - Confederaţia Patronală din Norvegia. Proiectul este sprijinit de Norvegia prin Granturile Norvegiene 2014-2021, în cadrul Programului "Dialog Social - Muncă Decentă".

Analiza a urmărit o serie de indicatori esenţiali privind piaţa muncii la nivel naţional şi în profil teritorial, grupaţi în jurul unor arii tematice, precum: tendinţe demografice cu impact in piaţa muncii, oferta şi cererea de forţă de muncă, prezentarea unor repere privind atât deficitul de forţă de muncă, cât şi salarizarea din România.

Confederaţia Patronală Concordia (CPC) este confederaţie patronală reprezentativă pentru mediul de afaceri, ce reuneşte 16 industrii-cheie pentru economia românească, peste 2.200 de companii cu mai mult de 330.000 de angajaţi, care au o contribuţie totală de 26% din PIB.

Concordia este singura organizaţie parte a BusinessEurope, a Organizaţiei Internaţionale a Angajatorilor (IOE) şi al Business at OECD (BIAC), precum şi partener legitim în toate dezbaterile publice de la nivelul Guvernului, Parlamentului şi ale structurilor de decizie din teritoriu. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.