Trenurile au început să circule cu o viteză maximă de 120 km/h pe firul I al tronsonului Chiajna-Grădinari, între kilometrii 13+500 și 23+500. Acest progres face parte din programul de lucrări rapide Quick Wins, care vizează reabilitarea rapidă a infrastructurii feroviare. Pe acest segment de cale nou reabilitat au fost eliminate restricțiile de viteză, reducând astfel timpul de parcurs și îmbunătățind siguranța și confortul călătorilor.

Investiții majore și lucrări în derulare

Lucrările finalizate pe firul I au presupus reparații complexe ale suprastructurii căii ferate, înlocuirea componentelor esențiale și modernizarea trecerilor la nivel cu calea ferată. În cadrul proiectului, la trecerea la nivel de la kilometrul 19+510 din Domnești au fost deja montate dale elastice, urmând ca această modernizare să fie aplicată și pe firul I. Pe firul II al aceluiași tronson, lucrările continuă.

Proiectul, realizat de constructorul STRABAG SRL, beneficiază de o finanțare nerambursabilă prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar valoarea totală a contractelor se ridică la 66,3 milioane de lei, fără TVA. Lucrările au început în ianuarie 2023, cu un termen de finalizare estimat pentru ianuarie 2025.

Acest tip de lucrare oferă avantaje semnificative, deoarece perioada efectivă de execuție este redusă, mare parte a timpului fiind alocată achiziției materialelor. Printre beneficiile principale se numără:

Creșterea vitezei maxime de circulație la 120 km/h

Eliminarea restricțiilor de viteză și reducerea timpilor de călătorie

Îmbunătățirea siguranței și a confortului pentru pasageri

Reducerea costurilor operaționale și a impactului asupra mediului

Viteze de melc pe calea ferată în România

În ciuda progresului pe tronsonul Chiajna-Grădinari, trenurile din România continuă să se confrunte cu probleme majore. Viteza medie a trenurilor de călători care au circulat în 2023 a fost de doar 45,6 km/h, conform datelor CFR Călători. CFR Infrastructură, responsabilă cu întreținerea liniilor, a raportat o situație și mai gravă: viteza medie comercială a fost de 44,71 km/h pentru trenurile de călători și doar 15,86 km/h pentru trenurile de marfă.

Această situație se datorează vechimii materialului rulant – vagoane și locomotive care ar trebui casate – și stării avansate de degradare a infrastructurii. Din cele 1.100 de trenuri de călători care au circulat în 2023, majoritatea au fost afectate de aceste probleme. Pentru anul 2024, este prevăzută o creștere minoră, cu 1.110 trenuri în circulație.

Subfinanțare și infrastructură învechită
CFR se confruntă cu subvenții reduse și o infrastructură care necesită reabilitări urgente. În prezent, 85% din liniile feroviare ar avea nevoie de modernizări, iar mai mult de jumătate din vagoane și locomotive trebuie scoase din uz.

Pe 25 februarie, Europa Liberă va publica un reportaj amplu despre starea precară a căilor ferate din România, ilustrând în detaliu provocările cu care se confruntă această industrie.

Pași spre modernizare

Deși situația generală rămâne dificilă, proiectele precum cel de pe tronsonul Chiajna-Grădinari arată că există soluții pentru modernizarea infrastructurii feroviare. Creșterea vitezei de circulație la 120 km/h pe segmente modernizate este un semn pozitiv, dar aceste eforturi trebuie extinse la nivel național pentru a transforma transportul feroviar într-o alternativă eficientă și atractivă.

Proiectul realizat prin PNRR oferă o perspectivă asupra modului în care investițiile bine gestionate pot aduce schimbări rapide și vizibile. Totuși, pentru a depăși recordurile negative actuale, este necesară o strategie de modernizare pe termen lung, care să includă atât reabilitarea liniilor, cât și înlocuirea materialului rulant.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.