România a produs mai mult cărbune, importurile au scăzut

Delia Gheață |
Data actualizării: | Data publicării:
Sunt ultimele cifre publicate de INS / Foto: Arhivă
Sunt ultimele cifre publicate de INS / Foto: Arhivă

Producţia de cărbune net a României a totalizat, în primele 11 luni din 2022, 2,828 milioane de tone echivalent petrol, fiind cu 1,7% (48.400 tep) mai mare faţă de cea din perioada similară din 2021, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În perioada menţionată, România a importat 372.100 tep cărbune net, cu 70.900 tep (16%) mai puţin faţă de cantitatea importată anul anterior în acelaşi interval.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează pentru 2022 o producţie de cărbune de 3,325 milioane tep, în creştere cu 10,1% faţă de 2021, şi importuri de 420.000 tep, în creştere cu 2,8%. Pentru 2023, CNSP prognozează o producţie de 3,595 milioane tep, în creştere cu 8,1%, şi importuri de 420.000 tep, în scădere cu 0,1%.

Între timp, vecinii noștri bulgari au lansat recent o nouă strategie energetică până în anul 2053, care se bazează pe funcţionarea în continuare a termocentralelor pe cărbune până în 2030, pe energia nucleară, mai multe proiecte în domeniile energiei fotovoltaice şi eoliene, utilizarea energiei geotermale pentru sistemele locale de termoficare şi baterii pentru stocarea de electricitate.

Printre obiectivele strategice pentru dezvoltarea sectorului energetic, menţionate în document, se numără asigurarea securităţii energetice a ţării şi a regiunii şi păstrarea rolului Bulgariei de lider în energie, protejarea securităţii naţionale şi intereselor economice, atingerea obiectivelor de decarbonizare stabilite la nivelul UE, creşterea eficienţei energetice, derularea unei tranziţii juste în regiunile afectate şi protejarea împotriva sărăciei energetice.

În sectorul producţiei de electricitate pe bază de cărbune, strategia prevede utilizarea capacităţilor actuale până în 2030, pentru a asigura securitatea energetică şi introducerea de soluţii tehnice pentru a reduce emisiile.

În sectorul energiei nucleare, strategia prevede construirea unor noi capacităţi de 2.000 de megawaţi la centrala de la Belene până în 2035-2040 precum şi construirea unor capacităţi de înlocuire de 2.000 de megawaţi la centrala de la Kozlodui, până în 2045.

De asemenea, este avută în vedere construirea a 7 GW de capacităţi fotovoltaice şi 2 GW de capacităţi eoliene până în 2030 şi a 12 GW de capacităţi fotovoltaice şi 4 GW de capacităţi eoliene până în 2050. Noi proiecte de hidrocentrale cu o capacitate de 870 de MW sunt planificate până în 2030 şi de 1.270 de MW până în 2050. În domeniul energiei geotermale, accesul se pune pe eficientizarea sistemelor locale de termoficare. Mai mult, strategia prevede construirea unor instalaţii de electroliză cu o capacitate de 1 GW până în 2030 şi de 5GW până în 2050 pentru consumul intern şi export.

În domeniu stocării energiei, strategia prevede extinderea hidrocentralei cu acumulare prin pompare de la Chaira, până în 2030, şi construcţia de noi hidrocentrale cu acumulare prin pompare, cu o capacitate de 1 GW până în 2035, introducerea unor capacităţi de stocare în baterii de 600 MW până în 2030 şi a unor sisteme sezoniere de stocare de 1,5 GW până în 2050. De asemenea, strategia prevede modernizarea şi construcţia de noi linii de transport cu o lungime de 1.900 de kilometri, digitalizarea şi dezvoltarea reţelei de distribuţie şi construirea a 1.000 de staţii de încărcare a vehiculelor electrice până în 2030.

De asemenea, documentul oferă măsuri pentru a răspunde la sărăcia energetică şi a îmbunătăţi eficienţa energetică a gospodăriilor.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9775
Diferența 0.0001
Zi precendentă 4.9774
USD
Azi 4.3845
Diferența 0.0012
Zi precendentă 4.3833
Schimb
in
EUR flag1 EUR = 4.9775 RON
USD flag1 USD = 4.3845 RON
GBP flag1 GBP = 5.8531 RON
CHF flag1 CHF = 5.2865 RON
AUD flag1 AUD = 2.8063 RON
DKK flag1 DKK = 0.6667 RON
CAD flag1 CAD = 3.1620 RON
HUF flag1 HUF = 0.0123 RON
JPY flag1 JPY = 0.0306 RON
NOK flag1 NOK = 0.4211 RON
SEK flag1 SEK = 0.4534 RON
XAU flag1 XAU = 462.1452 RON
Monede Crypto
1 BTC = 412472.28RON
1 ETH = 7772.62RON
1 LTC = 372.68RON
1 XRP = 9.98RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: Error% p.a.
ROBOR:
3 luni: 5.93%
6 luni: 5.97%
12 luni: 5.99%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
IndiceUltima valoareVariatie
BET17409.68-0.13%
BET-BK3246.26-0.35%
BET-EF948.02-0.12%
BET-FI60729.830.22%
BET-NG1257.94-0.18%
BET-TR38391.27-0.13%
BET-TRN37316.19-0.13%
BET-XT1490.33-0.12%
BET-XT-TR3230.64-0.12%
BET-XT-TRN3146.90-0.12%
BETAeRO847.201.09%
BETPlus2565.49-0.16%
RTL38860.52-0.13%

Opinii

Cosmin Marinescu

România Europeană – tablou grafic comparativ în Economic@BNR

Cu susținerea Consiliului de Administrație al...

Prof. Mircea Coșea

Consecințele politicii lui Donald Trump de scădere a dolarului 

Donald Trump ar dori să vadă dolarul să scadă...

Mircea Coșea

Comunicate de presa

Panouri fotovoltaice / Foto: Freepik

Parcuri fotovoltaice. Alte 60 de contracte semnate cu primării și entități publice

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță...

Panouri fotovoltaice /FOTO: Pagina de Facebook a AFM

Guvernul a aprobat bugetul Administrației Fondului pentru Mediu pentru anul 2025

În ședința de Guvern de astăzi, la propunerea...

Leadership creativ

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2025 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
pixel