Aceste date arată o creştere constantă a exporturilor de gaze ale Gazprom spre România în ultimii patru ani, de la 59 milioane metri cubi în primele nouă luni ale anului 2015, la 458 milioane metri cubi în primele nouă luni ale anului 2016, la 690 milioane milioane cubi în 2017 şi la 917 milioane metri cubi în 2018.

În pofida acestei creşteri, România este unul din cei mai mici clienţi ai Gazprom la nivel regional, fiind devansată de Republica Moldova, care în primele nouă luni ale anului a important de la Gazprom o cantitate de 2,017 miliarde metri cubi de gaze naturale, Bulgaria, 2,317 miliarde metri cubi, Slovacia, 3,27 miliarde metri cubi, Cehia, 4,6 miliarde metri cubi, Ungaria, 5,636 miliarde metri cubi sau Polonia, cu importuri de 8,603 miliarde metri cubi în primele nouă luni ale acestui an.

Practic, singurele state din regiunea Europei Centrale şi de Est care au importuri mai mici de gaze naturale de la Gazprom decât România sunt: Estonia, Slovenia, Macedonia şi Bosnia-Herţegovina.

Gazprom, primul producător mondial de gaze naturale, asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei. Grupul rus aprovizionează Europa cu gaze naturale prin trei rute principale: conductele din Ucraina, ruta Yamal-Europe, via Belarus şi Polonia, precum şi gazoductul Nord Stream, care face legătura între Rusia şi Germania, via Marea Baltică.

Companiile româneşti nu au contracte de import încheiate direct cu Gazprom, ci cu două firme intermediare, respectiv Imex Oil, o subsidiară a grupului rus Conef, şi WIEE, un joint-venture între Gazprom şi firma germană Wintershall.

Pe ansamblul anului trecut, importurile de gaze naturale ruseşti ale României au fost de 1,19 miliarde de metri cubi, cu circa 20% mai mici decât cele 1,48 miliarde de metri cubi importate în 2016.