Totodată, România a marcat o serie de performanţe care îi consolidează, încă o dată, poziţia de emitent important pe pieţele externe de capital: cel mai mare volum de finanţare realizat într-o singură tranzacţie; prime de emisiune egale cu 0 pentru ambele tranşe; tranşa de 12 ani a fost cotată la un randament de 2,104%, valoare foarte apropiată de randamentul 2,025% al ultimei emisiuni de 12 ani realizată în perioada pre-COVID, mai exact în ianuarie 2020.

"Succesul primei emisiuni de euroobligaţiuni a României din anul 2021 reconfirmă încrederea de care se bucură ţara noastră din partea investitorilor la nivel internaţional. Deşi criza generată de pandemia Covid-19 nu a luat sfârşit, această tranzacţie dovedeşte faptul că măsurile şi obiectivele Guvernului privind consolidarea fiscal-bugetară şi relansarea economiei româneşti, apreciate deja de instituţii internaţionale, sunt recepţionate pozitiv şi de comunitatea investiţională. Prin această emisiune, România şi-a asigurat o parte importantă din necesarul de finanţare de pe pieţele externe aferent anului 2021, consolidând totodată rezerva în valută (buffer-ul). Împrumutul contractat va fi utilizat pentru acoperirea nevoilor de finanţare determinate de nivelul deficitului bugetar şi volumul refinanţării datoriei publice, în contextul pandemiei Covid-19", a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.

Valoarea totală a emisiunii de euroobligaţiuni este de 3,5 miliarde de euro, cu o subscriere finală de 10 miliarde de euro, prin participarea unui număr de peste 380 de investitori.

Emisiunea a fost realizată în două tranşe, din care 2 miliarde euro cu maturitatea de 12 ani, cu un randament de 2,104% şi o rată de dobândă de 2,000% pe an, şi 1,5 miliarde euro cu maturitatea de 20 ani, cu un randament de 2,773% şi o rată de dobândă de 2,750% pe an.

În cadrul strategiei de execuţie a tranzacţiei, marjele de credit s-au redus pe măsura creşterii ordinelor de subscriere în cele două tranşe. Practic, în câteva ore s-a înregistrat o reducere a acestor marje de dobândă cu 30 puncte de bază faţă de valorile cu care au fost lansate iniţial în piaţă cele două tranşe, obţinându-se în final pentru ambele maturităţi prime de emisiune de 0 puncte de bază.

Din punctul de vedere al tipurilor de investitori, pentru ambele tranşe se distinge preponderenţa investitorilor de tipul "real money", respectiv fonduri de active administrate privat care au o pondere în cadrul maturităţilor de 12 şi 20 de ani de 63% şi respectiv 62%. Totodată, băncile comerciale şi private au o alocare de 21% şi 17%, fondurile de pensii şi companiile de asigurări au o distribuţie de 6% şi 13%, iar alte categorii de investitori printre care şi instituţii oficiale deţin 10% şi respectiv 8%.

În ceea ce priveşte distribuţia geografică a investitorilor, pentru maturitatea de 12 ani, aceasta a fost următoarea: Marea Britanie şi Irlanda - 37%, SUA - 17%, Germania şi Austria - 13%, România - 6%, Franţa - 6%, Europa de Sud - 6%, restul Europei - 6%, CEE (exclusiv România) - 5%, Benelux - 3% şi restul statelor - 1%.

Pentru maturitatea de 20 ani, distribuţia geografică a investitorilor a fost următoarea: Marea Britanie şi Irlanda - 45%, SUA - 13%, Germania şi Austria - 12%, România - 12%, restul Europei - 5%, CEE (exclusiv România) - 4%, Franţa - 3%, Europa de Sud - 3%, restul statelor - 2% şi Benelux - 1%.

Tranzacţia a fost intermediată de BNP Paribas, Citigroup Global Markets Europe AG, HSBC Continental Europe, Raiffeisen Bank International AG, Societe Generale şi UniCredit Bank AG.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.