Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei, a scăzut miercuri la 7,44% de la 7,45% valoare înregistrată în şedinţa precedentă, potrivit datelor BNR.

O valoare similară nu s-a mai înregistrat din 12 iulie 2007.

La începutul anului indicele era 3,02%, iar în martie, indicele era cotat la 4,25%. Indicele ROBOR la trei luni a început anul 2022 la 3,02%, iar la debutul lui 2021 se situa la 1,98%.

Creşterea indicelui la nivelul actual a început în data de 24 februarie, când Rusia de declarat război Ucrainei, moment în care indicele a crescut de la 3,56% în data de 23 februarie 2022 la 3,61% în data de 24 februarie 2022.

Indicele ROBOR la şase luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 7,71% de la 7,72%.

Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a stagnat la 8,03%.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei.

Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori, dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală.

Veniturile medii lunare pe gospodărie au fost de 6.668 lei, în T3; cheltuielile, 87,2% din venituri

Veniturile totale medii lunare pe gospodărie au reprezentat 6.668 lei în trimestrul III 2022 iar pe persoană veniturile au fost de 2.662 lei, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS) publicate miercuri.

Cheltuielile totale ale populaţiei au fost în trimestrul III 2022, în medie, de 5.816 lei lunar pe gospodărie (2.322 lei pe persoană) şi au reprezentat 87,2% din nivelul veniturilor totale.

Conform INS, veniturile băneşti au fost, în medie, de 6.240 lei lunar pe gospodărie (2.491 lei pe persoană), iar veniturile în natură au fost estimate la 428 lei lunar pe gospodărie (171 lei pe persoană). Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (68,2% din veniturile totale ale gospodăriilor).

INS menţionează că la formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (19,6%), veniturile în natură (6,4%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (4,9%), veniturile din agricultură (2,1%), veniturile din activităţi neagricole independente (2%), precum şi cele din proprietate şi vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (0,6%).

De asemenea, instituţia precizează că mediul de rezidenţă influenţează diferenţele de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor dintre mediul urban şi mediul rural.

Potrivit INS, principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.