Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei, a stagnat luni la 7,00%, valoare înregistrată în şedinţa precedentă, potrivit datelor BNR.

O valoare similară nu a mai fost atinsă din data de 13 iulie 2022.

La începutul anului 2022 indicele era 3,02%, iar în martie, indicele era cotat la 4,25%. Indicele ROBOR la trei luni a început anul 2022 la 3,02%, iar la debutul lui 2021 se situa la 1,98%.

Creşterea indicelui la nivelul actual a început în data de 24 februarie, când Rusia de declarat război Ucrainei, moment în care indicele a crescut de la 3,56% în data de 23 februarie 2022 la 3,61% în data de 24 februarie 2022.

Indicele ROBOR la şase luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a stagnat la 7,34%.

Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a stagnat şi la 7,69%.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei.

Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori, dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală.

Ţările de Jos nu vor ca UE să impună o taxă pe internet giganţilor din domeniul tehnologiei

Ţările de Jos au avertizat luni împotriva impunerii aşa numitei taxe pe internet giganţilor din domeniul tehnologiei (Big Tech), pentru a ajuta la plata investiţiilor de miliarde de euro în reţelele de telecomunicaţii, spunând că o astfel de decizie ar submina regulile europene privind neutralitatea net-ului, care cer ca toţi utilizatorii să fie trataţi în mod egal, şi ar duce la majorări de preţuri pentru europeni, transmite Reuters.

Comentariile ministrului olandez al Economiei, Micky Adriaansens, sunt primele ale unui stat membru UE după ce săptămâna trecută comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton, a lansat o consultare referitoare la cine ar trebui să suporte costurile modernizării infrastructurii, pentru servicii 5G şi internet în bandă largă.

Furnizorii de telecomunicaţii din UE, inclusiv Deutsche Telekom, Orange, Telefonica şi Telecom Italia, fac lobby pentru contribuţia Big Tech şi au găsit un aliat în Breton, fost director general al Orange.

Prin companiile care susţin că o taxă pe internet va submina regulile europene privind neutralitatea net-ului, care cer ca toţi utilizatorii să fie trataţi în mod egal, se află Google, Apple Inc, Meta Platforms Inc, Netflix Inc, Amazon.com Inc şi Microsoft Corp. Conform operatorilor de telecomunicaţii, aceste firme sunt responsabile pentru mai mult de 50% din tot traficul internet.

Adriaansens a explicat că Guvernul olandez a cerut companiei de consultanţă Oxera efectuarea unui studiu care arată dezavantajele unei astfel de taxe.

"Va penaliza consumatorii", aceştia vor plăti taxe de abonament furnizorilor de telecomunicaţii şi, de asemenea, costul abonamentelor pentru serviciile de streaming şi video ar putea creşte, deoarece Big Tech vor trece probabil asupra consumatorilor taxele pe internet, a declarat oficialul într-un interviu acordat Reuters.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.