Ritmul de creştere a comerţului electronic atins în pandemie se va reduce în următorii 5 ani, dar se vor înregistra în continuare rate pozitive anuale, evaluate la peste 10%, conform Raportului "Evoluţia concurenţei în sectoare cheie", realizat de Consiliul Concurenţei.

Referitor la aşteptările privind structura viitoare a pieţei, un scenariu plauzibil invocat de respondenţii chestionarului transmis de Consiliul Concurenţei este consolidarea pieţei de servicii de procesare online din România, prin achiziţia jucătorilor cu pondere redusă în volumul total procesat.

"Trebuie, însă, ţinut cont de faptul că Europa este puternic expusă războiului din Ucraina, care are deja un impact major asupra pieţelor, atât la nivel european, cât şi global, cu consecinţe asupra economiei şi, implicit, asupra comerţului electronic şi a activităţii de procesare a plăţilor online. Deşi oficial nu suntem încă în recesiune, previziunile pentru acest an arată un declin al economiei. Inflaţia din România a atins în luna septembrie cel mai înalt nivel din ultimii 19 ani (rată anuală de 15,9%), afectând deja puterea de cumpărare a românilor şi cu impact asupra cererii de bunuri şi servicii, în general", se menţionează în raport.

Astfel, deşi datele din 2022 arată o stabilizare a ritmului de creştere a comerţului electronic, în jurul valorii de 10%, în acest context economic incert, previziunile de menţinere a creşterii par greu de atins. Acest fapt va încetini ritmul de creştere al valorii tranzacţiilor online, cu impact asupra evoluţiei activităţii de procesarea plăţilor online.

"Cu toate acestea, ponderea scăzută a consumatorilor români ce achiziţionează produse/servicii online ne arată potenţialul considerabil de dezvoltare al segmentului de piaţă a procesărilor de plăţi online, încă permisiv şi atractiv, atât pentru jucătorii locali, cât şi pentru cei internaţionali", semnalează sursa citată.

Conform răspunsurilor primite la chestionarul transmis de Consiliul Concurenţei, pandemia de COVID-19 a generat o creştere semnificativă a comerţului electronic, ceea ce a condus la efectul scontat de dezvoltare a segmentului de procesare a plăţilor online.

Au fost identificate 22 de entităţi active pe segmentul de piaţă al procesărilor de plăţi online din România, dintre care cinci sunt procesatori străini care au decis să presteze servicii de procesare a plăţilor online şi în România. Dintre cei 22 de facilitatori de plăţi activi pe piaţa românească, 77% sunt autorizaţi ca instituţii de plată şi deţin licenţă de acceptare la plata cu cardul de la organizaţiile de plată. Cei mai cunoscuţi dintre aceştia sunt: Netopia, Plăţi Online, EuPlătesc, PayU, MobilPay, LibraPay.

Din informaţiile disponibile, în ultimii 5 ani (2018-2022), procentul de intrări pe piaţă a fost de 22%, neînregistrându-se, în schimb, nicio ieşire, evoluţie ce întăreşte caracterul dinamic şi de creştere al acestei pieţe.

Estimarea GPeC (Gala Premiilor eCommerce - n. r.) pentru anul 2022, de creştere uşoară, cu 10% faţă de anul anterior, coroborată cu evoluţia din perioada 2018 - 2021, arată o consolidare şi o dezvoltare stabilă a sectorului, cu excepţia saltului semnificativ al vânzărilor online din anul 2020, cauzat de pandemie.

"Comercianţii cu amănuntul, restaurantele, fast-food-urile şi serviciile de catering au început să utilizeze componenta digitală, oferind diverse combinaţii de interacţiuni online şi offline. Stabilizarea vânzărilor online din ultimii doi ani a avut loc pe fondul ridicării blocajelor şi a posibilităţii consumatorilor de a vizita din nou magazinele fizice. Atenuarea creşterii a fost generată de factori precum: reducerea stocurilor, perturbarea lanţurilor globale de aprovizionare, inflaţia şi alte efecte ale războiului din Ucraina. În pofida tuturor piedicilor, comerţul electronic înregistrează până în prezent doar o mică scădere faţă de nivelul atins în pandemie, ceea ce sugerează faptul că sectorul comerţului digital a devenit indispensabil şi rezilient", subliniază raportul.

Valoarea tranzacţiilor de plată online cu carduri din anul 2021 a depăşit 50 miliarde lei, ceea ce reprezintă aproximativ 5% din PIB-ul estimat al anului 2021. Dinamica valorilor tranzacţiilor online cu carduri ale rezidenţilor din perioada 2018-2022 a indicat o creştere susţinută. Ritmul anual accelerat de creştere se reflectă în valoarea ratei de creştere anuală compusă, care, pentru perioada 2018-2022, a fost de 42%. Analiza trimestrială a tranzacţiilor online evidenţiază o creştere mai accentuată, atât ca număr, cât şi ca volum al tranzacţiilor, în trimestrul 4 comparativ cu trimestrul 3, cauzată de promoţiile de Black Friday şi de cumpărăturile pentru sărbătorile de iarnă, mai arată sursa citată.

În topul categoriilor de produse şi servicii pentru care românii au făcut cel mai des plăţi online în primul semestru din 2022 s-au numărat: e-tail (produse fizice cumpărate prin internet), pariurile, loteria, jocurile de noroc, turismul şi serviciile de transport, TV cu plată şi echipamente/servicii de telecomunicaţii, IT&C, utilităţile (energie, gaze, apă, salubritate, telefonie), taxele şi impozitele. Cu privire la ultima categorie, se preconizează o creştere a ponderii acesteia, având în vedere eligibilitatea investiţiilor în platformele de plăţi online a taxelor şi impozitelor, prin PNRR, componenta aferentă implementării conceptului de Smart city/Smart village, în raport cu dezvoltarea tehnologiilor, precizează raportul Consiliul Concurenţei. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.