Banii vin din PNRR și de la bugetul de stat, și vor putea fi accesați din această vară. Pentru primarii din România, acesta se anunță a fi unul dintre testele de competență din actualul mandat. Câți dintre edilii locali vor reuși să atragă fondurile europene rămâne o întrebare pentru moment fără răspuns, arată o analiză Frames & Best Tools.

Potrivit datelor Eurostat, România se află, în acest moment, pe unul dintre ultimele locuri din Europa la capitolul dezvoltare sustenabilă. Doar Bulgaria stă mai prost decât noi, în timp ce alte țări din regiune, precum Ungaria sau Polonia au făcut pași semnificativi și decisivi către viitor.

Statisticile arată că România este, printre altele, codașă în Europa la capitolul gestionării deșeurilor. Gradul de reciclare în țara noastră este în prezent de numai 11%, în condițiile în care media europeană este de 45%.

Și asta în condițiile în care, în țara noastră, sunt gestionate anual peste 214 milioane de tone de deșeuri, cu 42 de  milioane de tone mai mult decât în 2015. Suntem pe locul 3 în UE la acest capitol, după Germania și Franța.

Vedem, din păcate, gunoaie aruncate peste tot, la marginea localităților, în jurul blocurilor, pe terenurile virane.

Potrivit analiștilor, firmele de salubrizare reușesc cu greu să facă față cantităților tot mai mari de gunoaie ce se adună în marile orașe. Sunt probleme logistice, infrastructura este depășită de creșterea numărului locuitorilor urmare a dezvoltării imobiliare mai ales în marile orașe.

Colectarea selectivă a gunoaielor (hârtie/carton, plastic/metal, sticlă, biodeșeuri – resturi alimentare și vegetale)  a rămas, din păcate, la nivel de deziderat.

Începând din această vară, însă, lucrurile se pot schimba semnificativ. Autoritățile locale au la dispoziție, în premieră, o linie de finanțare de 260,13 milioane de euro, bani din PNRR și de la bugetul de stat, arată analiza Frames & Best Tools.

În baza apelului de proiecte PNRR/ 2022/C3/S/I.1.B, primarii pot accesa bani gratuiți pentru a rezolva problema deșeurilor prin instalarea unor "insule ecologice digitalizate" – adica puncte de colectare a deșeurilor la nivelul comunităților, cum sunt platformele subterane, semiingropate sau supraterane.

Planurile autorităților vizează dezvoltarea treptată, până în 2026, a 13.752 de insule ecologice digitalizate pentru colectarea separată a deșeurilor.

Cum stă România

Datele statistice de la Eurostat arată că, în prezent, românii din mediul urban generează în jur de 287 de kg de gunoi/cap de locuitor, în condițiile în care media UE este de 505 Kg.

Stăm destul de bine la acest capitol, însă la altele suntem la coada clasamentului.

Datele Oficiului European de Statistică arată, de exemplu, că din totalul de 2,6 miliarde de tone de deșeuri realizate anual la nivel european, România se află pe locul 3 în UE, cu 214 milioane de tone.

Suntem depășiți doar de Germania (405 mil.tone) și Franța (343 mil.tone). Marea Britanie, cu 282 milioane tone, ar fi de asemenea în fața noastră, dar nu mai face parte din UE.

În ceea ce privește reciclarea și compostarea gunoiului, România este la coada clasamentului european, cu 14%, media UE fiind de 46%. Pe ansamblu, românii depozitează 70% din gunoiul pe care-l produc  în timp ce media europeană este de 24%.

,,Statisticile ne oferă un răspuns concret la imaginile tot mai des întâlnite cu munții de gunoaie care cresc tot mai mult în zona marilor orașe. În condițiile în care reciclăm insuficient, soluțiile sunt puține, iar îngroparea gunoiului sau chiar arderea acestuia reprezintă, din păcate, soluțiile cele mai des folosite, cu efect direct în nivelul de poluare în creștere din România’’, a mai declarat Florin Vulpe.

PNRR, extremă urgență

Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, autoritățile și-au asumat un pachet de 53 de reforme (legi, decizii administrative) și soluții concrete (gropi de gunoi ecologice, instalații specializate, platforme de management a deșeurilor etc), cu o finanțare de 1,2 miliarde de euro.

Dincolo de insulele ecologice, PNRR vizează înființarea a cel puțin 15 centre integrate de colectare a deșeurilor, la nivelul marilor orașe, unde se va asigura colectarea separată a deșeurilor menajere care nu pot fi colectate într-un sistem de tipul „din ușă în ușă”, respectiv a deșeurilor reciclabile și a biodeșeurilor care nu pot fi colectate în pubele individuale, precum și a fluxurilor speciale de deșeuri – deșeuri voluminoase, deșeuri de echipamente electrice și electronice, baterii uzate, deșeuri periculoase, deșeuri provenite din activități de construcție și demolări).

Planul se mai referă la înființarea a 26 de instalații de reciclare a deșeurilor și a cel puțin 254 de sisteme integrate de colectare a deșeurilor agricole compostabile.

Scopul tuturor reformelor propuse este de a implementa cele mai bune platforme ce impun practici care, dacă sunt respectate, duc la o economie circulară funcțională și eficientă.

Într-o economie circulară, deșeurile sunt extrem de valoroase, un procent important dintre acestea fiind reutilizate. Aceasta are bazele în colectarea selectivă de la nivelul cetățenilor și include toate sistemele de procesare și reciclare de pe piață. Scopul final este de a reduce cantitatea de deșeuri nereciclabile și conservarea resurselor naturale ale planetei.

,,Vom reuși să atragem banii europeni măcar pe această componentă, a gestionării deșeurilor? E o misiune posibilă dacă primarii, autoritățile locale se mobilizează și se pregătesc pentru atragerea acestor bani. E un adevărat test de competență pentru administrația locală’’, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.

,, Apelul PNRR/ 2022/C3/S/I.1.B prevede foarte clar ce condiții trebuie urmate de primării, iar finanțarea trebuie derulată rapid, în conformitate cu angajamentele asumate prin PNRR. Avem banii europeni, avem firmele specializate în dezvoltarea acestor proiecte, e doar nevoie de voință politică și de un focus al specialiștilor din administrațiile locale pe acest proiect. E un nou exemplu de cum putem atrage rapid și eficient banii europeni’’, a mai spus acesta.

Dincolo de atragerea banilor europeni, autoritățile și-au asumat și adoptarea Strategiei naționale privind economia circulară (Trimestrul III 2022). În cadrul acesteia, una dintre măsurile esențiale o reprezintă pachetul de acte normative privind gestionarea deșeurilor municipale.

,,Toamna lui 2022 ar trebui să aducă primele contracte de implementare a proiectelor de gestionare a deșeurilor cu ajutorul fondurilor din PNRR. Este un moment semnificativ, un moment care poate fi punctul T-zero de la care să pornim și să implementăm proiectul ,,România curată’’, o țară în care să trăim într-un mediu fără poluare, cu ape, câmpuri și localități curate, fără deșeuri la tot pasul’’, a mai declarat Ștefan Blaer, CEO-ul Best Tools Company. 

Colectarea gunoaielor, un business profitabil

În prezent, potrivit datelor Frames, în România activează peste 1000 de companii în sectorul colectării deșeurilor (COD CAEN 3811,3812), un număr dublu față de acum 10 ani.  Afacerile acestora au crescut spectaculos în acest interval, de la 1,51 mld.lei în 2011 la 4,99 miliarde de lei în 2021.

Și profitabilitatea business-ului a avansat semnificativ, de la 94,3 milioane lei la 480,5 milioane lei.

În sectorul colectării deșeurilor activau, anul trecut, 1098 firme cu 27.827 de angajați, în creștere cu aproape 10.000 față de acum 10 ani.

Cele mai mari firme din acest domeniu erau, anul trecut, în funcție de cifra de afaceri, SUPERCOM, RETIM ECOLOGIC SERVICE, POLARIS M HOLDING ȘI URBAN SA, toate cu încasări între 160 și 300 milioane de lei în 2021.

Analiza Frames & Best Tools a fost realizată pe baza declarațiilor financiare depuse de firmele active la Ministerul Finanțelor și a informațiilor oferite de Registrul Comerțului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.