Teoretic, toți banii din impozitul pe venit rămân pentru administrațiile locale, însă Guvernul a stabilit un algoritm de împărțire între consiliile județene, primăriile localităților și fondul pentru echilibrarea adminsitrațiilor locale, adică cel care asigura funcționarea localităților cu venituri proprii foarte reduse, fiind vorba mai ales de comunele mici și sărace. Astfel, 20% vor merge către consiliile județene, ca până acum, 45-50% către bugetele localităților, deși Asociația Municipiilor din România solicitase o cotă de 60%, iar 30-35% către echilibrarea bugetelor, față de 20% cât a cerut AMR.

Șefii consiliilor județene, marii câștigători

Modul de echilibrare a bugetelor depinde de președinții consiliilor județene care pot influența deciziile Guvenrului privind comunele care ar trebui să primească mai mulți bani, astfel că adevăratul conflict se va desfășura între primării de orașe și CJ-uri, acestora din urmă raliindu-se primarii comunelor sărace care nu pot risca să rămână fără bani. Dacă Teodorovici rămâne intransigent, pârghiile legale ale primarilor din orașe sunt relativ reduse, singura lor șansă fiind ca Parlamentul să dea curs cererilor lor.

Pentru ca acest lucru să se întâmple ar trebui ca o parte dintre parlamentarii puterii să se alăture primarilor revoltați. Acest lucru este posibil doar dacă primarii municipiilor reședință de județ ai PSD pot influența mai mult parlamentarii partidului decât șeful Consiliului Județean. Variantă puțin probabilă, mai ales că în unele județe șefia CJ este la PSD, pe când primarul din reședința de județ este de la opoziție (de exemplu, Timiș, Bihor, Neamț), așa că oricum Guvernul nu are de ce să menajeze primarii opoziției. 

Citește și: Primarii amenință cu protestele după întâlnirea cu Teodorovici

Totuși, conducerea PSD nu poate fi sigură de succes. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, nu a spus dacă Uniunea va vota sau nu bugetul pe 2019 urmând să se decidă după ce va apărea oficial proiectul. Există în plus riscul ca președintele Iohannis să ceară reexaminarea bugetului, în condițiile în care adoptarea bugetului este oricum întârziată cu o lună.

Riscuri pentru localele din 2020

Chiar dacă bugetul pe 2019 va trece în forma Guvernului, pot exista consecințe pe termen lung pentru partidul de guvernământ. Și primarii PSD au fost afectați de ”revoluția fiscală” din 2017, prin care impozitul pe venit al salariaților a fost redus de la 16 la 10%, principalii perdanți fiind edilii care au încasat mai puțini bani, deci mai puține mijloace de a-și onora promisiunile electorale, motiv suficient pentru primarii din Iași și București, Mihai Chirică, respectiv Gabriela Firea, să intre în revoltă deschisă împotriva conducerii centrale. Spre deosebire de consilierii locali sau județeni, excluderea primarilor din partid nu duce automat la pierderea mandatului, iar ei pot candida și în 2020 în calitate de independenți. Pe de altă parte, reducerea bugetelor locale afectează în primul rând orașele mari, multe dintre ele fiind fiefuri ale opoziției.

Rămâne de văzut dacă și alți primari social-democrați ai orașelor vor alege conflictul deschis cu șefii de partid. În acest caz, există pericolul ”ruralizării” PSD, în care comunele vor primi bani mai mulți cu condiția să fie fideli baronilor județeni, în timp ce o parte a electoratului urban al social-democraților ar putea să se alăture dizidenților din partid de la nivel local. Cert este că primarii din comunele mici sunt mai dependenți ca niciodată de bunăvoința Guvernului, exercitată prin intermediul șefilor de consilii județene. Legea salarizării în sistemul public le-a permis să-și stabilească singuri salariile, iar majoritatea lor au fost foarte generoși cu sine și cu personalul din primării, în pofida faptului că veniturile nu le permiteau o majorare consistentă de salarii. Fără banii de la Guvern, ar intra în faliment, iar orice investiție ar fi imposibilă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.