Pentru romani, Anul Nou începea pe 1 martie, data de 1 ianuarie impunându-se treptat, după începerea erei creștine. Când finalmente s-a impus acedastă dată, lucrurile au fost date peste cap de Conciliul de la Tours din 567 când reprezentanții bisericii a abolit 1 ianuarie ca primă zi a anului, fără să impună o altă zi în loc. Astfel, că în lumea creștină Anul Nou era celebrat fie în prima zi de Crăciun, fie pe 25 martie, de Bunavestire. Alții au revenit la vechea tradiție romană legată de prima zi a primăverii, 1 Martie. În Bizanț, anul începea la sfârșitul verii, pe 1 septembrie, după ce teologii au stabilit, fără putință de tăgadă, că lumea a fost creată pe 1 septembrie 5509, înainte de Hristos. De altfel, data a rămas în bisericile ortodoxe ca începutul anului bisericesc.

În anul 1582, papa Gregorius XIII a impus o reformă a calendarului care să corecteze erorile de calcul care se acumulaseră de-a lungul secolelor și să pună în acord calendarul cu mișcarea reală a Pământului în jurul Soarelui. Atunci au fost practic șterse din calendar 10 zile și tot atunci, țările catolice au revenit la 1 ianuarie ca zi a Anului Nou. Schimbarea a fost adoptată treptat și de țările protestante, însă țările ortodoxe au fost și mai conservatoare.

România a renunțat la calendatul iulian în favoarea celui gregorian abia după Primul Război Mondial, iar unele biserici ortodoxe, precum cea rusă sau sârbă, își fixează sărbătorile după calendarul iulian și astăzi. Interesant este că în Țara Galilor este un singur cătun care celebrează Anul Nou pe 14 ianuarie, după calendarul iulian. Satul are, potrivit ultimului recensământ, 313 locuitori și pitorescul nume de Cwm Gwaun.

Variații derutante în Asia

În Asia, zăpăceala Anului Nou este și mai mare. Calendarul chinezesc este unul lunar, corectat odată la trei ani după cel solar. Asta înseamnă că Revelionul chinezilor poate varia între 20 ianuarie și 20 februarie, model preluat și de coreeni și vietnamezi. Japonezii se pare că s-au săturat de variații și au adoptat ziua de 1 ianuarie. În Cambodgia și Thailanda, Anul Nou pică pe 13 sau 14 aprilie.

În India, prima zi a anului variază considerabil nu doar în funcție de religie, ci și de tradițiile locale. În statele nord-indiene, data Anului Nou este fixată ca ziua în care, potrivit calendarului hindus, Soarele intră în zodia Berbecului, adică 14 sau 15 aprilie. Deși tot hinduși, cei din sud încep anul pe 23 sau 24 martie, când începe luna Chaitra. Comunitatea sikh a fixat Anul Nou pe 14 martie, iar lista variațiilor de pe subcontinentul indian este departe de a se fi încheiat.

Citește și: 

Pentru Romania, sarbatorile de iarna inseamna brad și luminite

Evreii și musulmanii sunt la fel de puțin riguroși când vine vorba de Anul Nou. În iudaism, anul începe fie în septembrie, fie în octombrie, depinde cum pică ziua de Rosh Hashanah în calendarul evreiesc. Musulmanii folosesc un calendar lunar necorelat cu cel solar astfel că anul lor este mai scurt cu 11 sau 12 zile. În consecință, prima zi a lunii Muharram, Anul Nou, se schimbă continuu și poate să cadă în orice anotimp.  În iranienii zoroastrieni au o zi fixă, echinocțiul de primăvară, pe 21 martie.

În Africa, creștinii și Egipt și Etiopia au rămas atașați vechiului calendar egiptean, în care anul începea pe 11 sau 12 septembrie, zi care marca începutul inundațiilor Nilului. Unele populații din zona Africii de Sud sărbătoresc pe 1 august.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.