Tările UE participă la acest summitul pentru a căuta modalități de a reduce numărul de refugiați și imigranți care sosesc în Europa în afara punctelor de trecere a frontierei, lucru care preocupă în mod special Italia, Spania și Germania.
Însă blocul comunitar rămâne în dezacord cu privire la modul în care trebuie împărțită sarcina de a le oferi asistență imigranților. Un acord între statele membre, îndelung blocat, a fost încheiat săptămâna trecută, în ciuda opoziției guvernelor populiste din Polonia și Ungaria.
Cel mai înalt oficial în materie de migrație din UE, care are o populație de 450 de milioane de persoane, a declarat săptămâna trecută că au fost înregistrate 250.000 de sosiri ilegale până în prezent în acest an - cu mult sub 2015, când peste un milion de persoane au reușit să treacă marea, val care a copleșint blocul comunitar.
Populiștii prind puteri
Însă această chestiune este sensibilă din punct de vedere politic, iar retorica și politicile antiimigrație sunt în creștere în unele țări ale UE, înaintea alegerilor pentru Parlamentul European de pe continent din iunie anul viitor.
La sosirea la discuții, liderul anti-imigrație al Ungariei, Victor Orban, a declarat că unanimitatea în materie de migrație este imposibilă, deoarece UE a lăsat Ungaria și Polonia în afara acordului.
"Dacă ești... forțat să accepți ceva ce nu-ți place, cum ți-ar plăcea să ai un compromis și un acord? Este imposibil", a declarat Orban reporterilor.
Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki s-a plâns că UE obligă țara sa să accepte migranți ilegali sau să fie amendată.
"Voi spune în cadrul sesiunii de astăzi că Polonia respinge categoric acest lucru, în primul rând din cauza securității țării noastre", a declarat el.
Miercuri, 22 de state membre ale UE au încheiat un acord privind modul de gestionare a imigrației ilegale în perioadele în care numărul acestora este excepțional de mare, făcând un pas spre revizuirea normelor privind azilul și migrația din cadrul blocului comunitar.
Acordul trebuie acum să fie negociat în continuare cu Parlamentul European. Deși nu poate fi blocat în mod oficial de Polonia și Ungaria, opoziția lor fermă ridică semne de întrebare cu privire la eficiența punerii în aplicare a acordului final.
Poziția comună
Italia și Spania și-au exprimat îngrijorarea cu privire la creșterea numărului de sosiri pe mare în acest an, în timp ce, în iunie, în apele grecești a avut loc cel mai grav naufragiul în urma căruia au murit sute de oameni.
De la sfârșitul săptămânii trecute, peste 1.000 de migranți au ajuns pe mica insulă El Hierro din Insulele Canare din Spania, care are o populație de 11.000 de locuitori.
Germania, țara de destinație preferată pentru mulți dintre migranții care ajung în Europa, a introdus controale la frontieră, spunând că acestea sunt necesare pentru a contracara traficanții de persoane.
Șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a declarat că blocul comunitar trebuie să abordeze cauzele profunde ale migrației, ajutând țările de origine să combată sărăcia și să ofere femeilor o mai mare autonomie.
"UE trebuie să ofere o poziție comună", a declarat Borrell. "Se pare că, în sfârșit, există un acord în această privință. Astăzi, cu siguranță, putem conveni asupra unei politici externe și de securitate comune."
Germania a raportat o creștere de aproape 80% a cererilor de azil în acest an, ceea ce reprezintă o preocupare pentru coaliția de guvernare de centru-stânga înaintea alegerilor regionale din landurile Bavaria și Hesse din 8 octombrie.
Polonia vecină va organiza alegeri naționale o săptămână mai târziu, pe 15 octombrie.
Varșovia și Budapesta refuză să găzduiască sosirile din Mediterana, deși Polonia a oferit adăpost mai multor milioane de ucraineni care au fugit de invazia Rusiei din februarie 2022.
Alte țări din centrul și estul UE au instituit, de asemenea, controale la frontieră în interiorul zonei Schengen, care în mod normal este o zonă de călătorie deschisă, invocând necesitatea de a lua măsuri împotriva traficanților de persoane și a migranților care evită punctele de trecere a frontierei și procedurile de sosire obișnuite.
Șefa Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat că UE are o șansă realistă de a ajunge la un acord privind migrația - deși fără un consens unanim - pentru prima dată în aproape un deceniu, după ce sistemul de azil și migrație al blocului s-a prăbușit în 2015.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.