Cu un an înainte de alegerile prezidenţiale americane din noiembrie 2024, care limitează marja de manevră a Washingtonului, patru diplomaţi în funcţie şi trei foşti diplomaţi au creionat un tablou întunecat al eforturilor de a controla programul nuclear iranian, care, potrivit unui nou raport al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) avansează constant.

Potrivit unuia dintre cele două rapoarte confidenţiale ale AIEA, consultate de Reuters, Iranul dispune de o cantitate suficientă de uraniu îmbogăţit la 60% - prag apropiat de gradul militar - pentru a fabrica trei bombe. Puterile occidentale consideră că un astfel de prag nu este destinat utilizării civile.

Rezervele iraniene de uraniu continuă să crească, arată raportul agenţiei ONU, în pofida faptului că Teheranul a negat întotdeauna că doreşte să obţină o armă nucleară.

După eșecul negocierilor indirecte dintre Statele Unite și Iran menite să aducă cele două țări înapoi la acordul internațional din 2015, pus la îndoială de fostul președinte american Donald Trump în 2018, actualul locatar al Casei Albe, Joe Biden, nu mai dispune nici măcar de posibilitatea de a angaja o "înțelegere" informală cu Teheranul, din cauza conflictului din Gaza, care a alimentat tensiunile.

Washingtonul sprijină Israelul în războiul acestuia cu Hamas, mișcare susținută de Teheran. 

„Paralizie”

"Există un fel de paralizie, în special de partea americană (...), care nu vrea să toarne ulei peste foc", potrivit unui diplomat european de rang înalt, care a vorbit cu Reuters sub acoperirea anonimatului.

Posibile negocieri menite să conducă la un „acord” cu Iranul, pentru ca acesta să-şi limiteze activităţile nucleare, ar implica concesii din partea Washingtonului, precum o relaxare a sancţiunilor severe impuse Teheranului.

Acest lucru pare de neconceput de la atacul lansat de Hamas asupra Israelului pe 7 octombrie şi de la ofensiva din Fâşia Gaza desfăşurată ca răspuns de armata israeliană. Pe marginea conflictului, grupări armate aliniate cu Iranul au lansat, potrivit Pentagonului, zeci de atacuri cu drone şi rachete împotriva poziţiilor armatei americane în Irak şi Siria.

În paralel, contextul din Statele Unite limitează marja de manevră a administraţiei lui Joe Biden, care luptă pentru un nou mandat în alegerile din noiembrie anul viitor, când s-ar putea afla, din nou, față în față cu Donald Trump, care ar putea folosi orice înţelegere cu Iranul pentru a o prezenta ca pe o slăbiciune a rivalului său.

"În mediul actual, este pur şi simplu imposibil din punct de vedere politic să căutăm o înțelegere cu Iranul în problema nucleară", a comentat Robert Einhorn, fost reprezentant al Departamentului de Stat american.

După izbucnirea războiului din Gaza, Statele Unite au desfășurat două portavioane și întăriri aeriene în estul Mediteranei, parțial pentru a trimite un avertisment Iranului. Reponsabilii americani au subliniat, totuși, că Washingtonul nu doreşte o escaladare a conflictului şi au îndemnat mişcările armate apropiate de Teheran să nu se amestece.

Interferențe cu supravegherea AIEA

Statele Unite şi cei trei aliaţi europeni semnatari ai acordului nuclear iranian din 2015 - Franţa, Marea Britanie şi Germania - se vor concentra pe reuniunea Consiliului guvernatorilor AIEA, programată pentru săptămâna viitoare, în timp ce cele două rapoarte transmise în această săptămână de agenţia ONU indică progrese constante ale Teheranului în programul său nuclear şi obstacole în calea supravegherii agenţiei.

Acordul încheiat în martie pentru reinstalarea pe site-urile nucleare iraniene a echipamentelor de supraveghere, inclusiv a camerelor de monitorizare, retrase anul trecut la cererea Teheranului, a fost doar parţial respectat.

AIEA a fost, de asemenea, indignată de retragerea în septembrie de către Iran a autorizaţiilor acordate unora dintre cei mai experimentaţi inspectori ai săi, împiedicându-i de facto să lucreze în ţară.

Ca reacție, puterile occidentale au amenințat să adopte o rezoluție obligatorie pentru a ordona Iranului să se întoarcă la decizia sa, una dintre cele mai severe sancțiuni de care dispune Consiliul guvernatorilor AIEA.

Patru diplomaţi au declarat că consideră că o astfel de rezoluţie este puţin probabilă, citând necesitatea de a evita o escaladare diplomatică şi nucleară cu Teheranul pe marginea conflictului dintre Israel şi Hamas, care focalizează atenţia.

O măsură mai puțin spectaculoasă

Vorbind sub acoperirea anonimatului, acești diplomați au declarat că, probabil, se va merge pe varianta adoptării unei măsuri mai puțin spectaculoase, cum ar fi un comunicat fără caracter obligatoriu care ar amenința Iranul cu o acțiune mai puternică la următoarea reuniune a Consiliului AIEA, în martie.

"Nu putem avea o rezoluţie", a declarat înaltul diplomat european. "Dacă am veni cu o rezoluție (...), acest lucru i-ar putea determina pe iranieni să meargă până la capăt", a adăugat el, referindu-se la procesul de îmbogățire a uraniului 90%.

Doi diplomaţi au apreciat că nu se poate face nimic în lunile următoare în afară de a sprijini eforturile directorului AIEA, Rafael Grossi, de a întări supravegherea programului nuclear iranian. Grossi intenționează să restabilească până la sfârșitul anului autorizația inspectorilor săi de a lucra în Iran.

"Este prea devreme să spunem dacă Iranul va deveni o ţară nucleară sau dacă va rămâne un stat-ţărm ca acum", a declarat un diplomat. "Dar pentru moment va continua să se îmbogățească (cu uraniu)".

Citește și Bombele nucleare pierdute pe care nimeni nu le poate găsi

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.