Liderii financiari mondiali s-au întâlnit săptămâna trecută la Washington pentru a se lămuri în privința măsurilor ce ar trebui luate pentru reducerea taxelor vamale impuse de președintele Donald Trump și pentru a evalua impactul acestora asupra economiei globale.

Conflictele interne din administrația Trump

Mulți dintre participanții la reuniunile de primăvară ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și ale Băncii Mondiale au încă sentimentul că administrația Trump se află în mijlocul unor conflicte interne legate de cerințele impuse partenerilor comerciali, afectați de taxele vamale extinse. De-a lungul acestei săptămâni agitate, mulți miniștri de Finanțe și Comerț s-au străduit să aibă o întrevedere cu secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, și cu alți oficiali importanți ai administrației Trump, însă fără succes. Cei care au reușit, totuși, să stea de vorbă cu aceștia au primit adesea răspunsuri ce le sugerau să aibă răbdare, deși termenul de 90 de zile acordat de Trump pentru suspendarea celor mai mari taxe vamale se apropie de final.

Lipsa unui acord clar la sfârșitul reuniunii

De fapt, nici un acord nu a fost realizat pe parcursul săptămânii, în pofida declarațiilor administrației Trump cu privire la primirea a 18 propuneri scrise și a unui program complet de negocieri. Ministrul polonez al Finanțelor, Andrzej Domanski, a afirmat: „Nu negociem. Ne mulțumim să prezentăm și să discutăm despre economie”. El a subliniat, de asemenea, „cât de dăunătoare este această incertitudine pentru Europa și pentru Statele Unite. Vreau să spun, este de fapt dăunătoare pentru toată lumea”.

Ignorarea avertismentelor economice globale

Avertismentele potrivit cărora taxele vamale – de 25% pentru toate importurile americane de vehicule, oțel și aluminiu și de 10% pentru aproape toate celelalte produse – vor cauza daune semnificative economiei americane și altor economii mari au fost ignorate în mare parte de oficialii americani.

„Știm că ei cred că nu va fi atât de grav”, a declarat Domanski. „Ei cred că va fi o durere pe termen scurt, dar un câștig pe termen lung. Și mă tem că vom avea o durere pe termen scurt, dar și pe termen lung”. Cele mai importante negocieri comerciale ale administrației Trump din această săptămână au avut loc cu Japonia și Coreea de Sud, însă rezultatele au fost mai puțin concludente, domnul Bessent calificând discuțiile cu cele două țări drept „productive”. Nu a fost stabilit un obiectiv specific pentru yenul japonez, dar politicile monetare ale celor două țări ar trebui să facă parte din discuțiile viitoare, Statele Unite considerând că slăbiciunea monedei lor față de dolar reprezintă o barieră netarifară pentru exporturile americane.

FMI: Fără prognoze clare de recesiune

FMI s-a arătat puțin mai optimist în ceea ce privește impactul economic al celor mai mari taxe vamale impuse de Statele Unite în ultimul secol, revizuind în scădere prognoza de creștere pentru majoritatea țărilor în cadrul Perspectivei economice globale, dar s-a abținut de la a prezice o recesiune, chiar și pentru Statele Unite și China, foarte dependentă de exporturi, care acum se confruntă cu taxe vamale americane de 145% pe multe produse.

Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a recunoscut că statele membre erau îngrijorate din cauza șocului de incertitudine care lovește o economie mondială deja afectată de pandemie, inflație și războaie, dar a exprimat speranța că negocierile comerciale vor calma tensiunile tarifare.

„Recunoaștem că se depun eforturi pentru a rezolva disputele comerciale și pentru a reduce incertitudinea”, a declarat doamna Georgieva jurnaliștilor. „Incertitudinea este cu adevărat dăunătoare pentru afaceri, așa că cu cât mai repede această ceață care plutește deasupra capetelor noastre se va risipi, cu atât va fi mai bine pentru profituri, pentru creștere și pentru economia globală”. Mai mulți responsabili financiari au declarat pentru Reuters că riscurile de recesiune sunt mai mari decât cele de 37% avansate de FMI, citând prognoze ale sectorului privat.

Eric LeCompte: „Săptămâna a fost una a inactivității”

Eric LeCompte, directorul executiv al Jubilee USA Network, un grup non-profit care militează pentru reducerea datoriilor, a declarat că prognozele FMI sunt clar menite să prevină panică pe piețele financiare, chiar și în timp ce oficialii își exprimau îngrijorarea în cadrul întâlnirilor private privind apariția unor noi crize ale datoriilor. „A fost o săptămână de inactivitate”, a spus LeCompte, adăugând că discuțiile despre datorii au fost inutile și au fost umbrite de negocierile pe tema taxelor vamale.

Reza Baqir, fost guvernator al Băncii Centrale a Pakistanului și în prezent șef al departamentului de consultanță privind datoriile suverane la Alvarez & Marsal, a declarat: „Pentru multe dintre țările în dezvoltare, în special în țările din Sud, există un sentiment real de disperare față de faptul că programul de finanțare pentru dezvoltare nu ocupă cu adevărat prima pagină a agendei. Și cine va fi acolo pentru a purta această dezbatere?” Șeful economistului de la Banca Mondială, Indermit Gill, a tras și el un semnal de alarmă cu privire la creșterea nivelului de îndatorare al țărilor emergente, subliniind că taxele vamale au dus la o încetinire drastică a comerțului și a investițiilor directe străine, esențiale pentru creșterea țărilor în dezvoltare.

Atât el, cât și alți oficiali ai Băncii Mondiale și FMI au îndemnat țările să reducă propriile taxe vamale pentru a stimula perspectivele de creștere economică.

SUA nu se retrag din FMI și Banca Mondială

Decidenții politici au tras un semnal de ușurare când domnul Bessent a exprimat sprijinul Statelor Unite față de FMI și Banca Mondială, declarând că aceste instituții au o „valoare durabilă”, criticând totodată „deviația” lor spre chestiuni legate de climă, de gen și de egalitate. În loc să se retragă din aceste instituții, așa cum preconizează manifestul politic republican „Project 2025”, domnul Bessent a declarat că își dorește să le concentreze din nou pe misiunile lor fundamentale de stabilitate economică și dezvoltare, cu o extindere a opțiunilor de finanțare ale Băncii Mondiale în domeniul energiei și cu încetarea împrumuturilor către China. Participanții la reuniuni și piețele financiare au fost încurajați de comentariile lui Bessent la începutul săptămânii, conform cărora taxele vamale de trei cifre impuse de SUA asupra produselor chinezești și reciproc erau nesustenabile, sugerând că un acord privind reducerea acestora ar putea fi realizat în curând. Însă, China a respins afirmațiile lui Trump potrivit cărora ar fi în desfășurare negocieri tarifare cu Beijingul, adăugând confuzie asupra taxelor vamale și oferind doar puține garanții delegațiilor naționale.

Marea provocare

„Cred că majoritatea oamenilor au plecat pregătindu-se pentru o agravare a situației economice”, a spus Josh Lipsky, fost consilier al FMI și acum director principal al GeoEconomics Center din cadrul Atlantic Council. „Când te uiți la imaginea de ansamblu, tabloul general este foarte îngrijorător.”

În schimb, conform lui Lipsky, marea provocare pentru țările dezvoltate în prezent este vânzarea masivă de titluri de trezorerie americane și alte active denominate în dolari, ceea ce arată o eroziune a încrederii în politicile economice ale Statelor Unite.

„Încrederea în conducerea economică a Statelor Unite este motivul fundamental pentru care dolarul a dobândit statutul de monedă de rezervă”, a adăugat el. „Deși economia americană este prea importantă pentru a se putea ignora dolarul deocamdată, partenerii comerciali vor încerca să găsească alternative, cu excepția cazului în care această încredere va fi restabilită”, a mai spus Lipsky.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.