Cei 27 ar urma să îşi exprime sprijinul pentru un preţ de referinţă alternativ la gaze naturale lichefiate şi achiziţii comune de gaze, după ce anterior au căzut de acord să reducă consumul şi să introducă taxe pe profiturile excepţionale ale companiilor din industria energetică.

În continuare însă liderii UE rămân la fel de divizaţi cum erau în urmă cu câteva luni dacă şi cum să plafoneze preţul gazelor, în ideea de a contracara inflaţia ridicată şi a evita recesiunea, după ce Rusia a redus livrările de gaze către continent după invadarea Ucrainei.

Chiar dacă 15 ţări membre, printre care se numără Franţa şi Polonia, cer în continuare o anumită formă de plafonare, ele se lovesc de o opoziţie acerbă din partea Germaniei şi Ţărilor de Jos, cea mai mare economie europeană şi cel mai mare cumpărător de gaze, respectiv cel mai important hub de tranzacţionare a gazelor din Europa.

"Un acord este extrem de improbabil...Opiniile par a fi foarte opuse", a declarat un diplomat UE înaintea discuţiilor de joi.

De asemenea, liderii UE vor discuta cheltuieli de urgenţă pentru a atenua efectele crizei energetice acute asupra economiilor lor şi celor 450 de milioane de cetăţeni. În timp ce unele ţări cer ca blocul comunitar să emită noi datorii comune pentru a finanţa aceste cheltuieli, statele membre adepte ale austerităţii spun că ar trebui cheltuite mai întâi sutele de miliarde de euro rămase neutilizate din precedentele emisiuni de obligaţiuni comune.

Un alt punct de dezacord este dacă ar trebui oferit sprijin imediat prin subvenţii directe către gospodării şi companii sau să fie făcute investiţii în energia verde care ar face blocul comunitar mai rezilient în viitor.

"Diviziunile sunt un lux pe care nu ni-l putem permite", a declarat preşedintele summitului, Charles Michel, care este şi preşedintele Consiliului European.

Însă, având în vedere diferenţele între mixurile energetice şi interesele statelor membre UE, summitul din 20-21 octombrie riscă să nu se finalizeze prin acţiuni concrete.

"Unitatea în rândul statelor membre este supusă unor presiuni periculoase, în condiţiile în care decizii naţionale unilaterale sunt anunţate fără un cadru UE care să le menţină laolaltă", a anunţat E3G, un think-tank din domeniul tranziţiei climatice. "Această fragmentare ar putea submina credibilitatea răspunsului european", susţine E3G.

Miniştrii europeni ai Energiei se vor reuni şi ei, din nou, săptămâna viitoare, însă potrivit unui diplomat european nu ar urma să ajungă la decizii concrete înainte de luna noiembrie. 

Citește și: 

Câte terminale de GNL are Europa și cât se poate importa

Europenii fac eforturi pentru a se descurca și fără gazele care vin din Rusia, după ce ani de zile s-au rezumat în a se baza aproape exclusiv pe importurile care veneau din Rusia.

La ora actuală, Europa are 22 de terminare de Gaz Natural LIchefiat (GNL) prin care se pompează gazele care vin de mare.

Doar Spania are 7 terminale, însă din această țară nu pleacă spre Europa prea mult spre Uniunea Europeană deoarece înterconectarea este una foarte slabă.

Uniunea Europeană are în plan construirea a încă 21 de terminale pentru gaz natural lichefiat din care două sunt în construcție iar planurile sunt ca anul viitor (2023) să fie date în folosință alte șase terminale.

Câteva zeci de tancuri încărcate cu gaze lichefiate aşteaptă în largul coastelor Spaniei din cauză că nu pot să obţină sloturi pentru a-şi descărca marfa, ceea ce i-a făcut pe operatorii de reţea din Spania să avertizeze că ar putea să suspende operaţiunile de descărcare pentru a face faţă acestei "situaţii excepţionale", transmite Reuters.

Potrivit unor surse din apropierea acestei situaţii, în prezent sunt peste 35 de tancuri încărcate cu gaze lichefiate care stau la coadă în largul coastelor Spaniei şi în jurul Mediteranei, numai în largul portului Cadiz fiind ancorate cel puţin opt nave.

Aceasta în condiţiile în care Spania oferă în această săptămână doar şase sloturi la terminalele sale de regasificare, adică mai puţin de o cincime din numărul de nave care stau la coadă în largul coastelor.

Într-un comunicat publicat luni seara, şi intitulat "declararea stării de situaţie excepţională", operatorul reţelei naţionale de conducte de gaze din Spania, Enagas, a informat că ar putea fi nevoit să refuze descărcarea de gaze lichefiate din cauza supracapacităţii de la terminalele sale. Compania a adăugat că gradul de ocupare la instalaţiile de regasificare din Spania ar urma să rămână la un nivel ridicat cel puţin până la începutul lunii noiembrie. Citește mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.