Actul normativ a fost aprobat în şedinţa de Guvern din 21 decembrie 2018, a apărut în Monitorul Oficial din 29 decembrie şi a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2019. În sectorul energiei electrice, ordonanţa a prevăzut revenirea la piaţa reglementată, deşi sectorul fusese complet liberalizat la 1 ianuarie 2018, şi plafonarea preţurilor pentru consumatorii casnici până în anul 2022.

În privinţa gazelor, preţul de vânzare la producător a fost fixat la 68 de lei pe MWh, tot până în 2022, atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentru cei industriali (iniţial). Totodată, ordonanţa a introdus şi o contribuţie de 2% din cifra de afaceri pe care companiile trebuie să o plătească la bugetul Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Noii "băieţi deştepţi" din energie

Ce s-a întâmplat de fapt? Pentru aplicarea ordonanţei, ANRE a elaborat o metodologie prin care a obligat producătorii de energie să livreze electricitate mai ieftină către furnizorii consumatorilor casnici (de ultimă instanţă), adică Enel, E.ON, CEZ şi Electrica. Însă facturile populaţiei nu au scăzut.

Astfel că diferenţa a rămas în conturile furnizorilor, numiți deja "noii băieţi deştepţi din energie" chiar de ministrul Economiei, Virgil Popescu, dar şi de şeful Hidroelectrica, Bogdan Badea, nevoit să vândă acestor companii energie la un preţ mult mai mic decât cel al pieţei, cu prejudicii foarte mari.

Şi pe partea de gaze, puternic loviţi au fost tot producătorii. Iniţial, OUG a prevăzut plafonarea preţului la 68 de lei pe MWh pentru toată cantitatea de gaze, ceea ce l-a făcut să se înscrie pe lista beneficiarilor inclusiv pe Ioan Niculae, proprietarul combinatelor chimice din grupul Interagro. Aceasta deşi el mai fusese condamnat tocmai pentru că a cumpărat gaze la preţ preferenţial de la Romgaz. Însă era limpede că măsura reprezenta ajutor de stat ilegal, astfel că, în martie, prin OUG 19/2019, Guvernul a menţinut măsura preţului plafonat doar pentru consumatorii casnici.

Nici la gaze, factura populaţiei nu a scăzut. Diferenţa dintre preţul cu care au vândut producătorii, mai mic, şi preţul final a rămas tot în buzunarul furnizorilor, adică E.ON şi Engie. În februarie, Niculae Havrileţ, consilier al ministrului Energiei la acea dată şi secretar de stat în prezent, a arătat că aceşti furnizori sunt marii câştigători ai OUG 114.

"Ordonanţa a fost solicitată de cei care câştigă din ea. Aşa cum avem un mix al energiei, aşa avem şi un mix al intereselor. Dacă vrem să vedem cine este câştigător, nu o să-l vedem aici, aici au venit cei care pierd din ordonanţă, cei care câştigă nu sunt aici. Câştigă cei care au piaţa reglementată asigurată şi venitul asigurat. Ei sunt marii câştigători şi pentru că îşi păstrează piaţa îngheţată şi îşi recuperează nişte costuri în cazul în care se reintroduce piaţa reglementată. Ei pot solicita recuperarea unor costuri de capital pe care le-au avut la privatizare. Au fost şi vocali când au cerut măsuri de recuperare a costurilor', a spus Havrileţ, la o dezbatere, în februarie.

OUG 114 şi directivele europene

De altfel, şefii celor două companii, E.ON şi Engie, afirmau, tot în februarie, că OUG 114/2018 era necesară pentru ca facturile românilor să nu crească. "Piaţa din România este una imatură, ceea ce a dus la creşterea preţului reglementat anul trecut. Fără OUG 114, preţul ar fi continuat să crească", a spus Eric Stab, CEO al Engie. El a arătat că, pe bursă, preţurile spre sfârşitul anului trecut erau de 115-125 de lei pe MWh. Ordonanţa respectivă a plafonat preţul de producţie la 68 de lei pe MWh.

Pe de altă parte, el a arătat că actul normativ aduce incertitudine. "OUG nu conţine nicio referire la ceea ce se va întâmpla după ce se va ridica plafonarea, ce vom face a doua zi. Trebuie să vedem cum putem face trecerea între preţul plafonat şi preţul de piaţă, ceea ce nu apare în OUG", a adăugat oficialul Engie. În opinia acestuia, o măsură corectă ar fi fost ca doar clienţii vulnerabili să fie protejaţi.

La rândul său, directorul general al E.ON România, Frank Hajdinjak, a apreciat că intervenţia statului pe piaţa gazelor era necesară, ca urmare a preţurilor foarte mari înregistrate pe bursă. "Situaţia nu mai era sustenabilă. Fără intervenţia statului, exista riscul să rămânem fără lichiditate, deci clar era nevoie de intervenţia statului", a spus reprezentantul E.ON. El a arătat că modul în care s-a făcut această intervenţie poate fi îmbunătăţit şi a subliniat că există un risc mare de intervenţie din partea Comisiei Europene în ceea ce priveşte această măsură luată de Guvern.

Citește și Retrospectiva 2019. România se pregăteşte să închidă anul 2019 cu buzunarul gol

Şeful E.ON avea dreptate. În martie, Executivul european a declanşat procedura de infringement, întrucât intervenţiile statului în piaţa de energie şi gaze erau contrare directivelor europene din sector. Procedura de infringement s-a derulat rapid, pentru că România avea deja o procedură similară în stadiul de suspendare, pentru interzicerea exporturilor de gaze, astfel că în iulie autorităţile române au primit avizul motivant, având ca termen 26 septembrie pentru abrogarea prevederilor din ordonanţă. Ulterior, termenul a fost extins la 26 decembrie, moment în care România ar fi ajuns în faţa Curţii Europene de Justiţie.

Într-un final, Guvernul şi-a asumat răspunderea pe modificarea OUG 114, astfel că preţul de producţie al gazelor va fi liberalizat din nou la 1 iulie 2020, iar preţul energiei, la 1 ianuarie 2021, cu acordul Comisiei Europene.

Importurile cresc, Gazprom câştigă

Pentru că energia şi gazele ieftine au fost direcţionate către populaţie, pe piaţa liberă preţurile au crescut foarte mult. Astfel că a fost mai rentabil pentru România să importe energie decât să o producă, ceea ce a transformat ţara dintr-un exportator într-un importator net de electricitate.În plus, firmele plătesc facturi mai mari la electricitate, iar costul se va răsfrânge, inevitabil, în preţul produselor lor.

La fel s-a întâmplat şi pe piaţa gazelor, unde preţul de producţie internă pe bursă ajunsese în luna august la 110 lei pe MWh, dublu faţă de cel de pe bursa Baumgarten din Austria (56 de lei pe MWh), de referinţă pentru Europa Centrală şi de Sud-Est. Efectul direct a fost creşterea exponenţială importurilor. La un moment dat, în lunile de vară, ţara noastră aducea din afara graniţelor un volum de gaze de peste 300 de ori mai mare decât anul precedent. Astfel că un alt mare câştigător al OUG 114 a fost Gazprom, principalul furnizor de gaze din regiune.

Despre majorarea importurilor de gaze, fostul ministru de resort, Anton Anton, spunea că este un lucru bun. "Am mai comentat chestia asta şi o să mai comentez de 100 de ori. Eu cred că în sfârşit ne-a venit mintea la cap şi luăm gaze ieftine ca să le introducem în rezervoare, în depozite, să avem gaze la iarnă. De foarte multe ori s-a întâmplat să ne trezim că prin septembrie, noiembrie, începem să acumulăm şi atunci preţul gazelor este mult mai mare. Deci mie mi se pare o chestie cu plus faptul că importăm", afirma Anton, în august.

Câinii care pleacă de la măcelărie

Deşi un proverb spune că "niciun câine nu pleacă de la măcelărie", iar responsabilii statului român l-au invocat de oricâte ori voiau să demonstreze că nu există niciun risc ca vreun investitor străin să părăsească România, iată că americanii de la ExxonMobil au anunţat că scot la vânzare participaţia de 50% din perimetrul petrolifer Neptun Deep din Marea Neagră, unde explorările din anii trecuţi au revelat rezerve de 42-84 de miliarde de metri cubi de gaz. Aceasta din cauza condiţiilor din piaţă, ca urmare a OUG 114 şi a Legii offshore, dar şi din cauza impredictibilităţii măsurilor legislative.

Referitor la acest aspect, de remarcat sunt declaraţiile fostului ministrul al Finanţelor, Eugen Teodorovici, care spunea, după şedinţa de Guvern din 21 decembrie, când a fost adoptată OUG 114: "Sincer, nu cred că vor fi astfel de retrageri de companii străine din România, pentru că România reprezintă, totuşi, un punct de atracţie în Europa. Ştiţi foarte bine, comparativ cu alte state europene, sunt multe argumente pentru care o companie străină poate decide să facă o investiţie în România".

La rândul său, Darius Vâlcov, consilierul pe probleme economice al premierului Viorica Dăncilă, la acea vreme, a adăugat, în aceeaşi conferinţă: "România, aşa mică cum este, este al doilea producător de gaz din Uniunea Europeană şi România, aşa mică cum este, are cel mai mare randament pe piaţa bancară, de trei ori peste media europeană. Acum, dumneavoastră credeţi că ar pleca cineva de aici, şi mă refer la bănci şi la producătorii de gaz... Ameninţarea că pleacă companiile nu o luaţi în serios. Noi am avut astăzi discuţii cu toate aceste sectoare şi cred că românii vor avea surprize plăcute după Crăciun şi după Anul Nou".

Un alt investitor care a tras obloanele, cel puţin temporar, este ArcelorMittal Hunedoara, de data aceasta un mare consumator de energie. Compania a anunţat că suspendă activitatea, ca urmare a preţurilor mari la energie din România, care le-au depăşit până şi pe cele din Germania.

Întrebaţi care au fost efectele pozitive ale OUG 114, unii operatori din piaţă, precum furnizorul de servicii Adrem, au indicat creşterea salariului minim în construcţii, care a rezolvat cât de cât problema forţei de muncă. Însă reversul acestei măsuri a fost faptul că unii beneficiari ai lucrărilor nu au recunoscut noile costuri şi unii nici nu puteau face asta, în condiţiile în care, la rândul lor, aveau un buget deja stabilit pentru respectiva investiţie.

Astfel că măsura a dus, în final, la mari întârzieri pentru unele proiecte vitale, precum construcţia centralei noi pe gaze de la Iernut, aparţinând Romgaz. Şi Hidroelectrica a avut un an dezastruos din punctul de vedere al investiţiilor, tot din aceeaşi cauză. În concluzie, OUG 114 a fost "pentru unii mumă, pentru alţii ciumă", aşa cum a spus şi noul ministrul al Economiei, Virgil Popescu.

"Deci aplicarea Ordonanţei 114 nu a diminuat preţul la clientul casnic, la noi, toţi românii, acasă, ci a fost pentru unii mumă şi pentru alţii ciumă. Ciumă pentru români şi mumă pentru o parte din cei din lanţul de furnizare-distribuţie. Producătorii au pierdut, şi pentru ei a fost ciumă, pentru că li s-a impus un preţ de vânzare mai mic pentru energia electrică şi gazele naturale care au fost vândute către consumatorul casnic, iar pentru furnizori a fost mumă pentru că, scăzând preţul la producător, rămânând în partea cealaltă constant la clientul casnic, s-a mărit adaosul pe care furnizorii îl au. Şi culmea este că, cel puţin cei din energie electrică, CEZ şi Enel, vor să iasă de pe piaţă. Şi-au recuperat din pierderi şi acum vor să vândă în profit", a spus Popescu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.