Măsura 4.1.1 BIS a fost reglementată prin OUG 113/2022. Potrivit actului normativ, IMM-urile din industria alimentară şi a construcţiilor vor putea contracta granturi de investiţii pentru retehnologizare în valoare de 300 milioane euro, din Programul Operaţional Competitivitate (POC).

Proiectele aferente apelului vor finanţa investiţii destinate retehnologizării, în vederea refacerii capacităţii de rezilienţă şi vor avea ca activităţi eligibile modernizarea/echiparea/racordul la utilităţi publice/ eficienţă energetică a infrastructurilor de tip clădiri specifice aferente capacităţilor de producţie existente, precum şi pentru alte categorii de cheltuieli aferente infrastructurilor specifice de producţie pentru care nu este necesară obţinerea de autorizaţii de construire în conformitate cu legislaţia specifică în vigoare; dotarea cu echipamente, utilaje specifice, mobilier specific, dotări IT, inclusiv pentru eficienţă energetică, necesare activităţii de producţie, precum şi alte achiziţii de bunuri de această natură care sunt necesare capacităţilor de producţie existente.

În această perioadă se desfăşoară procedura de preînscriere, în care potenţialii beneficiari se pot înrola în aplicaţia IMM Recover şi pot pregăti documentele.

"Lansarea apelului de proiecte şi depunerea cererilor de finanţare în aplicaţia informatică IMM Recover, însoţite de toate anexele menţionate în Ghidul Solicitantului, este 25 octombrie 2022, ora 10:00, urmând a se închide la data de 31 octombrie 2022, ora 23:59:59", subliniază MIPE.

De asemenea, alte noi apeluri pentru măsurile de eficienţă energetică dedicate mediului de afaceri sunt programate pentru 18 octombrie.

Măsurile privind îmbunătăţirea eficienţei energetice beneficiază de 500 de milioane de euro împărţite pentru următoarele scheme: schemă de ajutor de stat pentru sprijinirea IMM-urilor şi a întreprinderilor mari în implementarea unor măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice a clădirilor industriale şi construcţiilor anexe şi a clădirilor pentru prestări servicii şi construcţii anexe la nivelul întreprinderilor (200 milioane de euro); schema de stat pentru investiţii destinate promovării producţiei de energie din surse regenerabile pentru consum propriu la nivelul întreprinderilor (200 de milioane de euro); schema de ajutor de minimis pentru eficienţă energetică la nivelul întreprinderilor (100 de milioane de euro).

Granturile au valoarea minimă de 50.000 euro şi respectiv valoarea maximă de 500.000 euro, cu excepţia celor acordate în baza schemei de minimis, unde valoarea maximă este de 200.000 euro. Bugetul alocat se defalcă la nivelul fiecărui apel de proiecte, respectiv la nivelul fiecărei scheme de ajutor de stat/de minimis.

Totodată, 400 de milioane euro sunt alocate prin Măsura 4.1.1 pentru investiţii destinate retehnologizării, în vederea refacerii capacităţii de rezilienţă. În cadrul acestei măsuri, activităţi eligibile sunt modernizarea/echiparea/racordul la utilităţi publice/eficienţă energetică a infrastructurilor de tip clădiri specifice aferente capacităţilor de producţie/servicii existente, precum şi pentru alte categorii de cheltuieli aferente infrastructurilor specifice de producţie/servicii pentru care nu este necesară obţinerea de autorizaţii de construire în conformitate cu legislaţia specifică în vigoare; dotarea cu echipamente, utilaje specifice, mobilier specific, dotări IT, inclusiv pentru eficienţă energetică necesare activităţii de producţie şi servicii precum şi alte achiziţii de bunuri de această natură care sunt necesare capacităţilor de producţie/servicii existente.

Potrivit MIPE, timp de o săptămână, cât a fost deschis apelul, s-au înscris 1.844 companii (1802 eligibile), în valoare totală de 612 milioane euro, pentru schema de ajutor de stat, şi 674 companii (639 eligibile), în valoare totală de 109 milioane euro, pentru schema de ajutor de minimis.

În prezent, se defăşoară evaluarea proiectelor şi urmează ca zilele viitoare să se semneze prima serie de proiecte, precizează sursa citată.

Pe de altă parte, MIPE finanţează acordarea de microgranturi şi granturi pentru capital de lucru pentru sectorul agroalimentar prin Programul Operaţional Competitivitate (POC), în valoare de 300 de milioane de euro. Pentru această măsură, adoptată prin OUG 61/2022, care face parte din pachetul "Sprijin pentru România", s-au semnat deja contractele de finanţare şi a început efectuarea plăţilor.

Citește și Dumitru Nancu: IMM Invest Plus, o gură de oxigen pentru afacerile din România

În ceea ce priveşte microgranturile, din cei 10.000 de aplicanţi calificaţi, s-au semnat 9.888 contracte de acordare a ajutorului de stat în sumă totală de 49,4 milioane de euro, a cărei plată a fost efectuată la 10 august. Diferenţa este reprezentată de contracte nesemnate de beneficiari (netransmiterea acestora, renunţarea la ajutorului de stat, transmiterea acestora după termenul limită).

Pentru granturi pentru capital de lucru, din totalul aplicanţilor înscrişi în cadrul programului de granturi pentru capital de lucru, respectiv 10.961 de societăţi cu activitate în domeniul agroalimentar, s-au semnat 3.473 de contracte de finanţare în sumă totală de aproximativ 249,5 milioane de euro.

"Mă bucur să spun că este o perioadă foarte aglomerată, pentru că există cursivitate în implementarea măsurilor pe care le-am promis sectorului antreprenorial. Pe 11 octombrie am lansat o serie de apeluri, au urmat altele noi astăzi, şi continuăm în aceeaşi notă. Antreprenorii interesaţi de retehnologizare şi de eficienţă energetică trebuie să ştie că pe 18 şi 25 continuăm lansările, iar un element important d e noutate este că, datorită platformei IMM Recover, procesul de evaluare s-a redus de la aproximativ 2 ani la aproximativ 2 luni. Ultimele luni ne-au arătat că orizontul de aşteptare al mediului de afaceri e foarte mare şi încercăm să răspundem solicitărilor cât mai aplicat, dar să şi orientăm finanţările exact acolo unde este mai mare nevoie", a explicat ministrul Marcel Boloş, potrivit comunicatului citat.

Pachetul de măsuri pentru sprijinirea mediului de afaceri, iniţiat ca răspuns la crizele simultane cu care se confruntă România post-pandemică, respectiv liberalizarea preţului la energie, creşterea preţului carburanţilor şi criza generată de invazia Federaţiei Ruse asupra Ucrainei, are o valoare totală de 1,5 miliarde de euro.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.