Inițiată în Europa și în Statele Unite de la criza de sănătate provocată de pandemia de coronavirus, relocarea întreprinderilor industriale și manufacturiere amenință să remodeleze, practic, întreg tabloul producției mondiale, susține un studiu semant de experții firmei de consultanță Capgemini.

„Am fost surprinși de amploarea fenomenului de relocare, de reindustrializare, practic, în toate țările analizate de noi și în toate sectoarele studiate”, a comentat Etienne Grass, director executiv al Capgemini Invent, filiala franceză a firmei de consultanță, unul dintre autorii lucrării de cercetare.

Potrivit sondajului, valoarea totală a investițiilor planificate de companiile care activează în 13 sectoare industriale din 11 țări pentru a-și consolida capacitatea de producție fie ”acasă”, fie într-o țară vecină, a crescut la 3.400 de miliarde de dolari pentru următorii trei ani (februarie 2024-februarie 2027), după ce a ajuns la 2.400 de miliarde de dolari în ultimii trei ani (ianuarie 2021-ianuarie 2024).

Aceste investiții sunt echivalente cu 8,7% din cifra de afaceri a companiilor în cauză. „Este un procent cu adevărat considerabil”, subliniază domnul Grass.

Pentru sondajul său, Capgemini a chestionat în februarie 1.300 de seniori manageri ai unor grupuri industriale cu o cifră de afaceri anuală de peste un miliard de dolari, răspândiți în Statele Unite, Germania, Danemarca, Spania, Finlanda, Franța, Marea Britanie, Italia, Norvegia, Olanda și Suedia.

Patru motive

Primul dintre cele patru motive invocate pentru a justifica această vastă mișcare de deglobalizare: căutarea unei mai mari rezistențe a liniilor de aprovizionare.

1. După penuria de mărfuri legată de disfuncționalitățile apărute în lanțurilor de producție sau de transport în timpul crizei de sănătate, prima prioritate citată de 70% dintre producătorii intervievați este „asigurarea controlului și securității lanțului lor de aprovizionare”, a explicat Grass.

2. Urmează tensiunile geopolitice (Ucraina, Orientul Mijlociu etc.) invocate de 63% dintre respondenți.

3. Al treilea motiv, bifat de 55% dintre participanții la sondaj, este legat de sustenabilitate și de dorința de a reduce emisiile de CO2.

4. Nu în cele din urmă, puțin mai puțin de jumătate (49%) dintre manageri explică motivația prin stimulente financiare și politici publice de reindustrializare desfășurate în țările lor.

În studiu, companiile franceze apar cu proiecte de investiții pentru eindustrializare în valoare de aproximativ 340 de miliarde de dolari între 2023 și 2026. Proiectele germane se ridică la 673 de miliarde de dolari, iar cele din Statele Unite la 1,4 trilioane de dolari.

„Legat de PIB, efortul de reindustrializare al Franței (13% din PIB) este de aproape trei ori mai mare decât cel al Statelor Unite (5%)”, adaugă domnul Grass. Efortul german (20% din PIB) este de patru ori mai mare. Și asta, în ciuda vastului plan de reducere a inflației (IRA) anunțat de guvernul Biden.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.