Conform analizei Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială instituit la nivelul BNR, deficitul comercial cu produse alimentare era de 4,3 mld. euro la sfârşitul anului 2019, dublându-se în ultimii cinci ani. Acest deficit era parţial diminuat de excedentul comerţului extern cu cereale care se cifra la 2,2 mld euro în decembrie 2019.

Din analiza datelor Institutului Naţional de Statistică, aceeaşi situaţie se menţine şi la nivelul anului 2021, continuând același tipar şi în primele 10 luni ale anului 2022.

Îngrijorarea este că balanţa comercială cu produse agroalimentare a devenit o vulnerabilitate, cu posibil potenţial sistemic, din cel puţin două motive. Unul îl reprezintă existenţa unei relaţii strânse între deteriorarea deficitului de cont curent şi declanşarea unei crize financiare sau de balanţă de plăţi, iar al doilea este necesitatea asigurării securităţii alimentare, aceasta fiind de altfel şi una din lecţiile crizei generate de pandemia COVID-19.

O altă îngrijorare este că autonomia alimentară naţională, pe lângă sectorul de carne de porc, s-a pierdut şi în alte sectoare strategice naţionale, cum sunt panificaţia şi produsele lactate, odată cu închiderea de către proprietarii externi ai unor facilităţi de producţie naţionale, lăsând fermierii fără posibilitatea de a-şi valorifica produsele obţinute în ferme şi generând probleme sociale prin disponibilizările aferente. Majoritatea investiţiilor închise au fost finanţate prin programele europene, la fel ca şi fermele care nu au mai reuşit să îşi găsească cumpărători pentru produsele lor.

Noua inițiativă legislativă își propune să protejeze produsele românești inspirându-se din legislațiile altor state europene.

În expunerea de motive a noii legi se spune că: ”Pentru a veni, deopotrivă, în sprijinul consumatorilor şi al producătorilor români, propunem introducerea unei scheme de certificare voluntară “De Origine România - DOR”, la care să aibă acces producătorii şi procesatorii români, schemă care ar garanta faptul că produsul alimentar achiziţionat este realizat pe teritoriul României şi fabricat din materii prime de origine românească”.

În același document se mai spune și că: ”Introducerea unui certificat DOR prin care este atestată originea românească a materiilor prime reprezintă un element de mândrie naţională, dar şi un instrument transparent care poate ajuta consumatorul în procesul de achiziţie”.

Noua lege prevede că pentru obţinerea certificatului de calitate DOR producătorii şi procesatorii trebuie să îndeplinească un set de condiţii stricte cuprinzând originea produselor, atestarea ca producător, autorizaţie sanitar-veterinară, caracteristicile produselor, declaraţii pe proprie răspundere privind provenienţa şi arealul produselor agroalimentare. Propunerea legislativă instituie un set de sancţiuni pentru nerespectarea condiţiilor de certificare a calităţii, precum şi situaţiile în care operatorii economici pierd dreptul de a utiliza logo-ul schemei de certificare voluntară a calităţii.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.