Stagiul de cotizare pentru condiții grele de muncă devine mai dificil de atins

Aceste schimbări afectează direct posibilitatea de pensionare anticipată pentru cei care lucrează în medii precum mineritul, industria grea sau expunerea la radiații, prin excluderea perioadelor suplimentare acordate pentru condițiile speciale din calculul stagiului contributiv minim necesar.

Stagiul de cotizare: 35 de ani, indiferent de condițiile de muncă

Conform noilor reglementări, persoanele care activează în condiții grele sau speciale de muncă vor beneficia în continuare de perioade suplimentare de cotizare (3 luni pentru fiecare an lucrat în grupa II și 6 luni pentru grupa I). Cu toate acestea, aceste perioade sunt considerate „necontributive” și nu mai pot fi folosite pentru a completa stagiul minim de cotizare de 35 de ani.

Acest lucru înseamnă că atât femeile, cât și bărbații trebuie să muncească efectiv 35 de ani „în câmpul muncii” pentru a se putea pensiona anticipat, chiar dacă au lucrat în condiții deosebit de dificile.

Impactul asupra muncitorilor în condiții grele

Schimbarea legislativă este considerată de experți ca fiind problematică, având în vedere că mulți dintre cei care lucrează în astfel de condiții își pierd treptat capacitatea fizică și psihică de a-și desfășura activitatea. După 30 de ani de muncă în condiții extreme, cum ar fi expunerea la radiații sau lucrul în topitorii, este dificil de imaginat că o persoană mai poate menține un ritm de muncă susținut, ceea ce va duce inevitabil la excluziunea acestor categorii de pe piața muncii și la dificultăți în obținerea unei pensii.

Egalitatea între femei și bărbați: un avantaj discutabil

Modificările legislative au eliminat diferențele dintre stagiul complet de cotizare necesar pentru femei și bărbați, stabilindu-se o perioadă egală de 35 de ani pentru ambele categorii. Totuși, această „egalitate” ignoră realitatea socială, în care femeile sunt adesea responsabile pentru creșterea copiilor sau alte activități asimilate, ceea ce reduce timpul efectiv petrecut în câmpul muncii. Practic, o femeie care a crescut doi copii și a urmat studii superioare va putea accesa pensia anticipată abia la o vârstă minimă de 63 de ani, similar cu situația din alte state vest-europene care, la rândul lor, se confruntă cu scăderea natalității.

Critici și posibile consecințe

Prevederile actuale din HG 181/2024 și Legea Pensiilor 360/2023 sunt criticate pentru faptul că se abat de la scopul inițial al sistemelor de asigurări sociale: prevenirea excluziunii sociale și sprijinirea categoriilor vulnerabile. În timp ce intenția declarată a reformei este de a face sistemul mai sustenabil, efectele ar putea include marginalizarea unor categorii importante de angajați și dificultăți sporite pentru accesarea pensiei.

Dacă aceste prevederi nu vor fi armonizate cu realitățile sociale și economice ale muncitorilor, consecințele ar putea fi grave atât pentru societate, cât și pentru persoanele direct afectate. Reforma sistemului de pensii ar trebui să echilibreze sustenabilitatea financiară cu protecția celor care, prin natura meseriei, au avut o contribuție esențială, dar au fost expuși la riscuri și condiții de muncă dificile.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.