Sigur că sunt necesare măsuri care să readucă economia României în parametri de normalitate, întrebarea esențială este: cine decontează revenirea la normalitate? Din perspectiva noastră, aceste măsuri vor fi decontate în totalitate de populație, indiferent că vorbim de salariați, de pensionari sau de persoane ce beneficiază de măsuri de asistență socială (inclusiv pensionari).

Deficitul urmează să fie ajustat în principal prin trei tipuri de măsuri:

• creșterea veniturilor colectate din impozitul pe venit;

• încetinirea ritmului de creștere pentru cheltuielile de personal și cheltuielile cu asistența socială, însemnând că beneficiile de asistență socială vor fi cel mult ajustate cu rata inflației.

Anii 2025 și 2026 vor fi ani cu ajustări semnificative în sarcina fiscală pentru cei ce obțin venituri din muncă. Guvernul a asumat, prin planul de sustenabilitate înaintat Comisiei Europene, implementarea unor măsuri de reformă fiscală cu un impact estimat la cel puțin 1,1% din PIB pentru anul 2025, net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii.

Veniturile suplimentare de 1,1% din PIB în 2025 sunt avute în vedere a fi obținute din impozitul pe venit. Menționăm că impozitul pe venit colectat într-un an fiscal reprezintă aproximativ 2,6–2,8% din PIB. O creștere cu 1,1 puncte procentuale din PIB înseamnă o creștere a veniturilor din impozitul pe venit de aproximativ 40%.

Guvernul menționează în Plan că scenariile de reformă fiscală vor fi propuse de Banca Mondială, plecând de la analiza deja realizată în cadrul jalonului 205.

Scenariile de reformă fiscală elaborate de Banca Mondială au în vedere:

• Reforma 1: eliminarea scutirilor la impozitul pe venit (IVPF); creșterea deducerilor personale de bază.

• Reforma 2: eliminarea scutirilor IVPF; introducerea creditului fiscal (CFVS); creșterea cotei unice IVPF (13%).

• Reforma 3: eliminarea scutirilor IVPF; introducerea CFVS; IVPF progresiv (6/12/18%); eliminarea deductibilității CAS.

• Reforma 4: eliminarea scutirilor IVPF; eliminarea CAS pentru sănătate; cotă progresivă a IVPF (10/20/25%).

Chiar și cu eliminarea scutirilor pentru IT, construcții și agricultură, impactul propunerii de reformă nr. 1 este unul limitat. O spune chiar Banca Mondială, care sugerează că scenarii viabile de reformă sunt variantele 2-4 de mai sus.

Dacă avem în vedere declarațiile liderilor ambelor partide aflate acum la guvernare, care susțin păstrarea cotei unice cel puțin pentru perioada următoare, atunci din cele trei variante cea mai plauzibilă este Reforma nr. 2, adică:

• eliminarea scutirilor pentru IT, construcții și agricultură;

• introducerea unui credit fiscal care presupune returnarea unor sume plătite din impozit de către administrația fiscală, returnare care nu se poate face decât anual;

• creșterea cotei unice de la 10% la 13%.

Concret, soluția de reformă propusă înseamnă:

• pentru lucrătorii din construcții și agricultură, pentru un salariu brut de 5.000 lei, eliminarea scutirilor înseamnă o reducere a salariului net cu 15%;

• eliminarea deducerilor personale lunare și introducerea unui mecanism de credit fiscal aplicabil la nivel anual, ceea ce pe termen scurt va conduce la reducerea salariilor nete (pentru salarii brute mai mici de 5.400 lei) între 3% și 0,2%. Anul următor, pentru anumite categorii de persoane, ANAF-ul ar returna un impozit pe venit, dar această măsură înseamnă că întâi colectează mai mult, diminuând salariile nete, și ulterior va returna o parte din impozitul plătit;

• creșterea cotei unice de la 10% la 13%. Pentru salariile mai mari de 5.500 de lei, această creștere înseamnă o reducere a veniturilor nete cu 3,3%. Pentru veniturile sub 5.400 lei, cele două măsuri cumulate – eliminarea deducerilor și creșterea cotei unice – înseamnă un impact cumulat transpus într-o pierdere de venit net între 5,8% pentru salarii până în 4.000 lei și reduceri de până la 3,6% ale salariului net pentru venituri de până la 5.500 lei.

Variantele 3 și 4 de reformă înseamnă introducerea impozitului progresiv cu cote marginale mai mari decât cota actuală – 18% în varianta 3 și 25% în varianta 4, însoțite însă de modificări ale tratamentului fiscal pentru contribuții sociale, respectiv renunțarea la deductibilitatea CAS în varianta 3 și renunțarea la CASS plătită de salariați în varianta 4. Și în aceste variante se ia în calcul renunțarea la facilitățile pentru IT, construcții și agricultură.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.