Legea spune că stabilirea riscului seismic pentru o anumită construcţie se face prin încadrarea acesteia în patru clase:

1. Clasa de risc seismic RsI, din care fac parte clădirile cu susceptibilitate de prăbuşire, totală sau parţială, la acţiunea cutremurului de proiectare corespunzător stării-limită ultime;

2. Clasa de risc seismic RsII, din care fac parte clădirile susceptibile de avariere majoră la acţiunea cutremurului de proiectare corespunzător stării-limită ultime, care pune în pericol siguranţa utilizatorilor, dar la care prăbuşirea totală sau parţială este puţin probabilă;

3. Clasa de risc seismic RsIII, din care fac parte clădirile susceptibile de avariere moderată la acţiunea cutremurului de proiectare corespunzător stării-limită ultime, care poate pune în pericol siguranţa utilizatorilor;

4. Clasa de risc seismic RsIV, din care fac parte clădirile la care răspunsul seismic aşteptat sub efectul cutremurului de proiectare, corespunzător stării-limită ultime, este similar celui aşteptat pentru clădirile proiectate pe baza reglementărilor tehnice în vigoare.

Citește și: Alertă privind Bucureştiul: "Un cutremur puternic poate genera efecte catastrofale"

Expertizările clădirilor devin obligatorii

Șefii instituțiilor publice vor fi obligați ca până la data limită de 1 ianuarie 2023 să dispună începerea expertizării tehnice. Acest proces va fi efectuat de experţi tehnici atestaţi pentru cerinţa fundamentală  care este rezistenţă mecanică şi stabilitate, în vederea încadrării clădirilor în clasă de risc seismic şi a fundamentării măsurilor de intervenţie, asupra construcţiilor cu destinaţia de unităţi sau instituţii de învăţământ în care se desfăşoară activităţi didactice care se află în patrimoniul instituţiilor publice respective şi care au fost construite înainte de anul 1978.

Data limită până la care expertizările în vederea încadrării clădirilor în clasă de risc seismic şi a fundamentării măsurilor de intervenţie este 1 iunie 2024.

Nerespectarea prevederilor constituie contravenţe şi se sancţionează. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către organele cu atribuţii de control ale primăriilor municipiilor, oraşelor şi comunelor, respectiv ale Primăriei Municipiului Bucureşti, în cazul proprietarilor sau administratorilor, şi de către prefect, în cazul primarului general al municipiului Bucureşti, respectiv al primarilor municipiilor, oraşelor şi comunelor, precum şi în cazul conducătorilor celorlalte instituţii publice, altele decât primăriile, şi care au în administrare construcţii cu destinaţia de unităţi sau instituţii de învăţământ, precum şi construcţii cu destinaţia de spital, policlinică sau dispensar policlinic.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.