Întrebat, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, dacă proiectul de rectificare bugetară va fi aprobat în cazul în care nu va fi susţinut de colegii de coaliţie, Florin Cîţu a răspuns: "Nu, nu, bineînţeles că nu. Vreau să fie, să fim cu toţii de acord".

El a subliniat că sunt "câteva lucruri" peste care însă nu poate trece şi că, din punctul său de vedere, ar dori să aibă coaliţia de partea sa în această rectificare bugetară.

"Dar sunt câteva lucruri peste care nu pot să trec şi nu pot să trec să avem un deficit mai mare de 7,16% din PIB, aş vrea să reducem, dar nu o să merg mai departe cu... Este pus în dezbatere publică. O să avem şi un ministru al Finanţelor care vine, o să poată să discute, dar din punctul meu de vedere vreau să am coaliţia de partea mea în această rectificare, pentru că e vorba de proiectele pentru români, e vorba de banii românilor, e vorba de o coaliţie de guvernare şi de fiecare dată să ştiţi că am fost cel care i-a adus la masă. Chiar dacă în spaţiul public s-au certat între ei, am încercat de fiecare dată să îi aduc la masă să găsim o soluţie", a afirmat şeful Executivului. 

Premierul a spus, totodată, că, la rectificarea bugetară, deficitul ar urma să se reducă de la 7,16 la 7,13 procente din PIB, dar va creşte în valoare absolută, de la 80 de miliarde la 83,7 miliarde.

"La această rectificare bugetară, produsul intern brut a crescut în valoare nominală şi aici am văzut că au fost câteva comentarii. Cum de creşte deficitul bugetar pe cash, dar scade deficitul bugetar în procente? De aici apare diferenţa, pentru că PIB-ul nominal creşte, avem un PIB nominal mai mare. Iar creşterea reală la finalul anului estimată acum de cei de la Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză este de 7% faţă de 4,3%, cât era la bugetul iniţial. Deflator PIB 4%. Câştigul salarial mediu brut este 5.520 acum faţă de 5.380 în proiecţie iniţială. Deficitul creşte în sumă absolută de la 80 de miliarde de lei la 83,7 miliarde de lei, acesta reprezentând 7,13% din PIB. Deci deficitul iniţial, la începutul anului, era de 7,16. Se reduce foarte puţin, la 7,13 procente din PIB, deşi creşte în valoare absolută, de la 80 de miliarde la 83,7 miliarde", a afirmat premierul, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria.

El a menţionat că veniturile bugetului general consolidat se majorează, în condiţiile unei mai bune colectări.

"Estimăm încasări mai mari cu 15,4 miliarde de lei, din care 13,4 miliarde de lei din economia internă şi 2 miliarde de lei din venituri din fonduri europene. Cheltuielile, după rectificarea bugetară - această rectificare - se majorează pe sold cu suma de 18,7 miliarde de lei, deci adăugăm la cheltuieli 18,7 miliarde de lei pe sold. Cheltuielile pentru investiţii cresc cu 6,3 miliarde de lei", a precizat Cîţu.

Citește și UPDATE. Florin Cîțu: Nu m-am gândit la demisie. Avem reforme de făcut

Potrivit acestuia, în urma rectificării bugetare, bunurile şi serviciile s-ar majora cu 4,3 miliarde de lei, cheltuielile de personal cu 1,7 miliarde de lei, cheltuielile de asistenţă socială cu 1,3 miliarde de lei, alte transferuri - 1,9 miliarde de lei.

Florin Cîţu a evidenţiat că Ministerul Sănătăţii ar urma să primească cei mai mulţi bani în urma rectificării bugetare.

Propunerile sunt următoarele:

* Ministerul Sănătăţii: suplimentare de 3,7 miliarde de lei, din care 1,9 miliarde pentru achiziţia de vaccinuri, medicamente, derularea programelor naţionale de sănătate, cheltuieli de personal; 1,8 miliarde de lei transferuri pentru echilibrarea bugetului Fondului Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate. De asemenea, se propune suplimentarea cu 425 de milioane de lei a cheltuielilor din venituri proprii ale Ministerului Sănătăţii pentru finanţarea activităţilor privind aprobarea substanţelor active ale produselor biocide şi autorizarea produselor biocide concomitent cu majorarea veniturilor proprii care se constituie din tarifele încasate.

* Ministerul Finanţelor - sunt alocate trei miliarde de lei, dintre care: 15 milioane de lei subvenţii; 800 de milioane de lei Fond de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului; 600 de milioane de lei contribuţia României la bugetul UE, 600 de milioane de lei transferuri către întreprinderi în cadrul schemei de ajutor de stat şi un miliard de lei proiecte de finanţare din fonduri externe rambursabile, aferente cadrului financiar 2014 - 2020.

* Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei: 2,2 miliarde de lei, pentru execuţia cheltuielilor pe primele şase luni ale anului şi necesarul de finanţare până la finele anului. Se propun 2 miliarde de lei pentru programul Naţional de Dezvoltare Locală şi 100 de milioane de lei pentru Programul Naţional de Construcţii de Interes Public Social, derulat de CNI.

* Ministerul Educaţiei: 963 de milioane, dintre care 12 milioane de la bugetul de stat pentru asigurarea cheltuielilor de personal aferente personalului din învăţământul preuniversitar şi 754 de milioane de lei cheltuieli efectuate din venituri proprii pentru investiţii şi realizarea unor proiecte finanţate din fonduri europene derulate de instituţii de învăţământ superior. Instituţiile de învăţământ superior vor avea posibilitatea să utilizeze 299 de milioane de lei din soldurile anilor precedenţi.

* Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene: 760 de milioane de lei, necesare pentru finanţarea proiectelor de finanţare din fonduri europene şi achitarea obligaţiilor stabilite prin titluri executorii pentru punerea în executare a deciziei civile definitive a ICCJ.

* Ministerul Energiei: 650 de milioane de lei. Se propune asigurarea sumelor necesare pentru reîntregirea veniturilor rezultate din privatizare, utilizate pentru acordarea unei finanţări sub formă de grant Societăţii Complexul Energetic Oltenia.

* Ministerul Transportului şi Infrastructurii - 625 de milioane de lei pe sold. Se propune asigurarea de sume suplimentare pentru subvenţii pentru transportul de călători cu metroul - 83 de milioane de lei; pentru întreţinerea infrastructurii rutiere - 170 de milioane de lei; pentru finalizarea proiectelor cu finanţare externă nerambursabile aferente perioadei de programare 2007 - 2013, 50 de milioane de lei; pentru decontarea facilităţilor la capitalul social al operatorilor economici aflaţi sub autoritatea ministerului - 229 de milioane de lei; pentru decontarea facilităţilor de beneficii pentru diferite categorii sociale - 100 de milioane de lei; pentru plata ratelor aferente creditelor externe - 5,2 milioane de lei.

* Ministerul Apelor şi Pădurilor - 533 de milioane de lei, pentru asigurarea cheltuielilor de personal; implementarea de către Administraţia Naţională Apele Române a proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile.

* Ministerul Finanţelor - 168,8 milioane de lei pe sold. Este vorba de titluri de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor - 199 milioane de lei şi plata dreptului în condiţiile reluării activităţii personalului din sediile ANAF şi instituţii subordonate - 15 milioane de lei (angajaţii ANAF au fost în telemuncă şi revin în activitate la sediile ANAF).

* Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: 150 de milioane de lei, pentru alocarea de sume suplimentare necesare pentru acordarea sprijinului financiar aferent motorinei utilizate în agricultură pentru trimestrul al doilea al anului 2021.

* Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor: 134 milioane de lei, pentru plata contractelor de concesiune încheiate de medicii veterinari.

* Ministerul Economiei şi Antreprenoriatului: 60 de milioane de lei pentru derularea programului Start Up Nation.

* Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale - pe sold se reduce suma cu 2,7 miliarde de lei, astfel: 3,3 miliarde de lei mai puţin de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale şi o creştere la asigurări de şomaj cu suma de 547,1 milioane de lei.

* pentru autorităţile locale se majorează finanţarea cu 1,63 miliarde lei.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.