"BNR este preocupată de aceste monede, dar în limita atribuţiilor pe care le are. Atâta timp cât şi organismele europene au clarificat faptul că nu este monedă legală, nu mai intră în atribuţia băncii centrale. Am observat în ultima perioadă că apetitul este în creştere, că există platforme de tranzacţionare deschide prin diverse bănci şi ne-am gândit că în momentul în care un deţinător pierde, apare o presiune şi pe imaginea băncii respective, iar ulterior şi pe imaginea BNR şi am transmis un comunicat de presă în acest sens. Nu am spus să nu se mai utilizeze aceste monede. Am spus că sunt riscante, că au volatilitate de necontrolat, că nu sunt supravegheate şi reglementate de nimeni şi că deţinătorii sunt supuşi unor pierderi masive din deţinerea sau din tranzacţionarea unor astfel de monede, motiv pentru care noi nu încurajăm utilizarea unor astfel de scheme sau tranzacţii prin canalele bancare. Vom continua să monitorizăm evoluţia unor astfel de scheme. Aceste monede nu sunt monede legale, nu sunt monedă electronică, nu sunt valute", a spus directorul Direcţiei de monitorizare a infrastructurilor pieţei financiare şi a plăţilor din cadrul BNR, în cadrul unui seminar organizat de banca centrală în parteneriat cu Universitatea din Craiova.
Potrivit Ruxandrei Avram, în ceea ce priveşte monedele virtuale, părerile sunt împărţite, iar reglementatorii şi supraveghetorii au reticenţe majore asupra acestui tip de reprezentare a banilor, subiectul monedelor virtuale fiind unul foarte controversat şi neclar pentru autorităţile de reglementare şi supraveghere, dar în atenţia autorităţilor privind contracararea finanţării terorismului şi a spălării banilor.
"Banca Centrală Europeană a stabilit că monedele virtuale sunt o reprezentare digitală a valorii, care nu sunt emise nici de o bancă centrală, nici de o instituţie de credit, nici nu este monedă electronică, dar care în anumite circumstanţe poate fi utilizată ca alternativă la o monedă legală, acolo unde se acceptă. În Bucureşti există nişte cafenele, nişte băruleţe, unde este acceptată moneda virtuală", a mai spus directorul BNR.
Avram le-a spus celor prezenţi la seminar că BNR a făcut un experiment cu moneda virtuală şi a ajuns la câteva concluzii: timpul de procesare a tranzacţiilor este mare (pentru transferurile locale, timpul a fost peste o oră, faţă de maxim 10 minute cât este în mod normal); volatilitate foarte mare a preţului monedei, care variază nu doar de la zi la zi, dar chiar de la oră la oră sau de la secundă la secundă (acum moneda e 10.000 de euro şi imediat scade la 6.000 de euro); diferenţa între cele mai bune cotaţii de cumpărare şi cele mai bune cotaţii la vânzare este descurajantă; comisioane diferite în funcţie de timpul de validare a tranzacţiei (aplicarea unor comisioane mai mari pentru tranzacţiile cu perioadă de procesare mai mică pentru a stimula "minerii" să valideze tranzacţia); nu este o piaţă corectă a cererii şi ofertei.
Banca Naţională a României organizează, în perioada octombrie-noiembrie a.c., în parteneriat cu Universitatea din Craiova, la sediul Sucursalei Regionale Dolj, o serie de patru seminare referitoare la actualitatea economică şi financiară şi trecerea la moneda euro. Seminarele sunt dedicate reprezentanţilor mediului academic care activează în domenii non-economice (cadre didactice, doctoranzi, masteranzi ai Universităţii), iar primul seminar a fost susţinut, miercuri, de Ruxandra Avram care a vorbit pe tema "Banii, instrumente de plată şi aranjamente de plăţi".
Acesta a prezentat date privind formele şi funcţiile banilor, modalităţile şi instrumentele de plată, avantajele şi riscurile utilizării acestora, având în vedere că zona se află într-o continuă dinamică, iar reglementatorii UE au ajuns la concluzia că "o piaţă unică, comună nu se poate face decât în situaţia în care există acelaşi tip de instrumente, de protocoale de comunicare şi aceleaşi standarde comerciale şi tehnice astfel încât plăţile să poată fi transferate în aceleaşi condiţii şi eventual cu aceleaşi costuri".
Directorul Sucursalei Regionale Dolj a BNR, Gheorghe Gherghinescu, a afirmat că seminarele susţinute la Craiova de către reprezentanţii BNR fac parte dintr-un proiect mai amplu al băncii centrale intitulat "Academica BNR", şi vor fi organizate sub forma unor sesiuni de prezentări şi dezbateri, în care specialişti în domeniul financiar-bancar (experţi din cadrul BNR şi cadre didactice universitare) vor aborda, în dialog cu participanţii, teme generale de interes referitoare la actualitatea economică şi financiară, trecerea la euro, precum şi aspecte fundamentale legate de rolul şi funcţiile băncii centrale, instrumente de plată, curs valutar, supraveghere şi reglementare bancară etc.
"BNR a încheiat parteneriate cu Universitatea din Craiova de mai mulţi ani, toate fiind canalizate pe Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor. Au fost proiecte de succes pentru studenţi, pentru cadrele didactice şi având aceste realizări conducerea BNR s-a gândit şi la un alt proiect, cel pe care îl începem astăzi cu acest seminar, întâlnirile fiind cu cadrele didactice şi doctoranzii celorlalte facultăţi din cadrul Universităţii din Craiova", a spus Gherghinescu.
La rândul său, rectorul Universităţii din Craiova, Cezar Spânu, a afirmat că între cele două instituţii colaborarea a început în urmă cu 8 ani, iar activităţile au fost extrem de fructuoase. "În general, colaborarea a fost cu Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, iar anul acesta specialişti absolvenţi ai acestei facultăţi au fost angajai în Sucursala BNR, unde practic s-a dublat personalul, iar majoritatea angajaţilor sunt absolvenţii noştri, ceea ce este un lucru foarte bun", a spus rectorul Universităţii din Craiova.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.