"Am pierdut 25% din suprafața arabilă. În ceea ce privește volumele, bineînțeles, este mai mult. Anticipăm că recolta va fi cu aproximativ 35% mai mică decât în anii precedenți, ceea ce înseamnă cu aproximativ 30 de milioane de tone mai puțin, cu 35-40% mai puțin, aproape jumătate din recolta de anul trecut", a declarat Vysotskyi.

Ministrul adjunct a mai spus că aproximativ 500.000 de tone de cereale au fost furate de Rusia din teritoriile controlate de forțele rusești.

Miercuri, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că problemele legate de exporturile de cereale din Ucraina pot fi rezolvate, dar Ucraina trebuie să demineze Mareaa Neagră pentru a asigura trecerea în siguranță a navelor.

Vysotskyi a declarat că remarcile lui Lavrov nu sunt adevărate.

"Nu este adevărat. Problema este reprezentată de navele militare rusești, nu este cazul Ucrainei. Până în prezent, nu permit navelor civile să intre și să iasă din porturile ucrainene", a spus el, menționând că până când Ucraina nu primește garanții de siguranță din partea partenerilor internaționali, "nu putem vorbi despre a lăsa aceste nave să iasă".

Minele ar putea fi îndepărtate rapid, dar pentru ca acest lucru să se întâmple, războiul trebuie să se încheie sau trebuie să existe o formă de încetare a focului, a adăugat el, potrivit Mediafax.

"Dacă învingem și războiul se încheie, bineînțeles că putem să le îndepărtăm destul de repede", a spus el, adăugând că procesul nu este complicat din punct de vedere fizic, dar depinde de alte obstacole, inclusiv de războiul în curs.

"Ucraina este pregătită să își îndeplinească toate obligațiile pentru a furniza alimentele necesare pentru securitatea alimentară internațională. Așadar, ideea este foarte clară, Rusia ar trebui să oprească războiul", a spus el.

De asemenea, Ucraina i-a acuzat pe ruși că au plasat mine în Marea Neagră.

Citește și: Ministrul Agriculturii: ”El este cel care ține în viață statul român”

Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a vorbit, în cadrul interviurilor DCNews, despre fermierii români, despre cum îi ajută statul și despre rolul lor în arhitectura economică a României. 

Cât este agricultură de subzistență în România? Câte ferme au intrat deja ”în capitalism”, ca să spunem așa? ”Vă dau câteva cifre ca să puteam avea o imagine. Anul acesta am încheiat perioada de depunere a cerereilor de plată. S-au înscris 720 și ceva de mii de fermnieri. Dintre aceștia, doar 80.000 au formă juridică de organizare. Restul sunt persoane fizice. Iar la nivel de producție - mă opresc doar la cereale, am luat ca exemplu anul 2021 -, pe o suprafață de 30% din suprafața agricolă a țării au produs 70% din cantitatea de cereale. Asta cam 5000 de companii de performanță. În rest, avem fermieri mijlocii, care trebuie susținuți în continuare, fermieri mici care, la fel, trebuie susținut”, a spus ministrul Chesnoiu.

Un rol esențial

Totodată, el a ținut să precizeze că ”rolul fermierului mic este esențial în arhitectura statului român. În momentul acela va dispărea gospodăria țărănească sau fermierul mic, începe să dispară satul românesc. El este cel care ține în viață activitatea statului. Și atunci noi trebuie să venim cu programe complementare pentru fermierii mici și mijlocii și pentru fermierii care fac performanță”, a explicat interlocutorul jurnalistului Val Vâlcu. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.