Această acțiune nu reprezintă o condamnare sau sancțiune, ci un apel la ajustarea legislației naționale pentru a fi conformă cu normele europene, subliniază Ministerul Energiei. Țara are două luni pentru a răspunde cerințelor Comisiei, timp în care pot fi propuse soluții care să corecteze problemele identificate.

Procedura de infringement: context și implicații

„Procedura de infringement demarată de Comisia Europeană este într-o etapă incipientă, în care România a primit o scrisoare de punere în întârziere. Aceasta nu reprezintă o condamnare sau sancţiune, ci un apel la clarificare şi ajustare a legislaţiei naţionale pentru a fi conformă cu normele Uniunii Europene”, a transmis Ministerul Energiei într-un comunicat oficial.

România are la dispoziție două luni pentru a răspunde solicitărilor Comisiei Europene. Dacă răspunsul nu este considerat satisfăcător, următoarea etapă presupune emiterea unui aviz motivat, iar în final, Comisia ar putea sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Această procedură este de lungă durată, oferind României timp pentru a colabora și ajusta legislația, dacă va fi necesar.

Dialog deschis cu Comisia Europeană

Ministerul Energiei a subliniat că România are un dialog deschis cu Comisia Europeană și este pregătită să colaboreze pentru a găsi soluții care să respecte normele europene și să protejeze interesele cetățenilor. Contextul declanșării acestei proceduri de infringement este unul special, fiind generat de criza energetică europeană.

„Măsurile au fost aplicate pentru a preveni creşterea extremă a preţurilor la energie pentru consumatori, în special pentru gospodării şi instituţii publice esenţiale, şi pentru a menţine stabilitatea pieţei energetice interne”, se precizează în comunicatul ministerului. În acest sens, măsurile adoptate de România au avut scopul de a proteja cetățenii în fața creșterii rapide a prețurilor la energie.

Măsuri naționale și impactul asupra pieței energetice

În centrul atenției Comisiei Europene se află măsurile naționale care impun producătorilor de energie electrică și gaze naturale să contribuie la un fond destinat tranziției energetice, în cazul în care veniturile lor depășesc un anumit prag. Totodată, producătorii de gaze sunt obligați să vândă o parte din producție la prețuri fixe anumitor clienți.

Aceste măsuri sunt considerate de Comisia Europeană incompatibile cu Directiva 2019/944 și Regulamentul 2019/943 privind piața internă de energie electrică, dar și cu Directiva 2009/73/CE privind normele pentru piața internă în sectorul gazelor naturale. Potrivit Executivului european, măsurile naționale restricționează libertatea producătorilor de a-și stabili prețurile pe piața angro și contravin principiilor fundamentale ale pieței libere și ale comerțului transfrontalier.

Schema de compensare și plafonare a prețurilor rămâne în vigoare

În pofida acestor obiecții, România menține schema de compensare și plafonare a prețurilor la energie, măsură esențială pentru protejarea consumatorilor în această iarnă. Conform legii, schema va rămâne în vigoare cel puțin până la 1 aprilie 2025, iar Ministerul Energiei subliniază că va continua să se consulte cu specialiștii Comisiei Europene pentru a asigura un preț accesibil și competitiv la energie electrică și gaze naturale pentru toți românii și pentru mediul de afaceri.

„România colaborează cu Comisia Europeană pentru a găsi soluţii şi trebuie subliniat faptul că măsurile naţionale adoptate până acum au avut ca principal scop protejarea cetăţenilor şi a securităţii energetice naţionale într-un context de criză”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Problemele structurale ridicate de România la Consiliul Energiei

Un alt aspect esențial pe care România îl va ridica în cadrul reuniunii Consiliului Energie din 15 octombrie este legat de problemele structurale de infrastructură din Europa de Sud-Est. Congestiile transfrontaliere și capacitatea limitată de interconectare împiedică piețele din regiune să beneficieze de stabilitatea prețurilor observată în alte părți ale Uniunii Europene, ceea ce contribuie la volatilitatea prețurilor în această parte a Europei.

România susține că măsurile adoptate au fost conforme cu mecanismele europene care permit statelor membre să intervină temporar pentru a proteja cetățenii în fața prețurilor ridicate. Un exemplu este Regulamentul UE privind intervenţiile de urgenţă pe piaţa energiei electrice (2022/1854), care a oferit statelor membre flexibilitatea necesară în perioade de criză.

Pași următori în procedura de infringement

Deși procedura de infringement este încă într-o etapă incipientă, este clar că România va trebui să evalueze și, eventual, să ajusteze măsurile adoptate pentru a respecta mai bine normele Uniunii Europene. Totuși, Ministerul Energiei a reiterat că prioritatea guvernului este protejarea cetățenilor și stabilitatea pieței interne de energie.

Comisia Europeană urmează să analizeze răspunsurile României și să decidă dacă va emite un aviz motivat, ceea ce ar putea deschide calea pentru sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene. În acest moment, România are oportunitatea de a ajusta legislația națională pentru a evita escaladarea acestei proceduri.

Astfel, provocările generate de criza energetică europeană și măsurile naționale adoptate de România au atras atenția Comisiei Europene, dar procedura de infringement oferă țării un cadru de dialog și cooperare pentru a găsi soluții sustenabile care să respecte directivele UE și să asigure stabilitatea pieței energetice.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.