Nord Stream 2, în impas

La 22 februarie 2022, cancelarul german Olaf Scholz a anunțat suspendarea gazoductului Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania, ca represalii la recunoașterea de către Moscova a teritoriilor separatiste din estul Ucrainei. Două zile mai târziu, președintele Putin a anunțat, în direct la posturile de televiziune, că trimite trupe în Ucraina. 

Aflat în centrul bătăliilor geopolitice și economice încă de la conceperea sa, acest proiect faraonic a pus față în față Statele Unite și Germania - care importă mai mult de jumătate din gazul său din Rusia -, precum și Rusia și Ucraina, care se teme să piardă veniturile provenite din tranzitul gazului rusesc pe teritoriul său.

Creșterea prețurilor la gaze

La 24 februarie, Rusia a atacat Ucraina. Pe fondul temerilor legate de posibile întreruperi a lanțului de aprovizionare cu hidrocarburi, prețurile gazelor naturale și ale petrolului au crescut vertiginos.

La 2 martie, Uniunea Europeană (UE) "deconectează" șapte bănci rusești de la sistemul financiar internațional Swift, dar cruță două mari instituții financiare care au legături puternice cu sectorul petrolului și al gazelor, din cauza dependenței puternice a mai multor state europene de gazul rusesc, printre care Germania, Italia, Austria și Ungaria.

Moscova furnizează aproximativ 40% din importurile europene de gaze naturale.

Embargoul SUA

La 8 martie, președintele SUA, Joe Biden, interzice importurile de hidrocarburi rusești.

Aproape simultan, Regatul Unit a anunțat că va înceta să mai importe energie din Rusia până la sfârșitul anului 2022, în timp ce UE și-a stabilit obiectivul de a-și reduce achizițiile cu două treimi până în 2022.

Contra-sancțiunile rusești

La 23 martie, președintele rus Vladimir Putin a decis să interzică europenilor să plătească pentru gazul rusesc în dolari sau euro, ca răspuns la înghețarea a aproximativ 300 de miliarde de dolari din rezervele valutare pe care Rusia le avea în străinătate.

La sfârșitul lunii martie, el a anunțat că întreprinderile care consumă gaz rusesc din țările "neprietenoase" - în special europene - vor trebui să deschidă conturi în ruble în băncile rusești pentru a-și plăti facturile, în caz contrar riscând să rămână fără combustibil. 

Măsura este respinsă de Comisia Europeană ca fiind o încălcare a sancțiunilor internaționale împotriva Moscovei. SUA și UE negociază soluții alternative. Washingtonul s-a angajat să aprovizioneze Europa cu încă 15 miliarde de metri cubi de gaz natural lichefiat (GNL) până în 2022.

Citește și Germania stinge lumina: Toate monumentele din Berlin, învăluite în întuneric

Privat de gazul rusesc

La 27 aprilie, gigantul rus Gazprom a suspendat toate livrările către Bulgaria și Polonia, susținând că nu a fost plătit în ruble.

Denunțând "șantajul cu gazul", președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că aceste două țări, care sunt puternic dependente de "aurul albastru" rusesc, vor fi de acum înainte aprovizionate "de vecinii lor din UE".

La 21 mai, Rusia a tăiat gazul către Finlanda, țară vecină, care a refuzat să plătească în ruble și a supărat Rusia cerând să adere la NATO. Țările de Jos și Danemarca sunt, de asemenea, izolate de gazul rusesc.

Fără embargo

La 30 mai, liderii celor 27 de state membre ale UE au ajuns la un acord de reducere a importurilor de petrol rusesc cu aproximativ 90% până la sfârșitul anului, dar au amânat adoptarea unui embargo asupra gazelor.

Presiune asupra Europei

La jumătatea lunii iunie, Gazprom, invocând o problemă tehnică, și-a redus cu 60% livrările către Germania prin Nord Stream 1, ceea ce a dus la creșterea prețurilor.

La 23 iunie, Germania activează "nivelul de alertă" pentru aprovizionarea cu gaz, ceea ce aduce țara mai aproape de măsuri de raționalizare. La 11 iulie, Gazprom oprește Nord Stream 1 timp de zece zile pentru întreținere.

Planul UE

La 18 iulie, UE anunță un acord cu Azerbaidjanul pentru a-și dubla importurile de gaze naturale în "câțiva ani". UE-27 se uită și la alte țări, precum Qatar, Norvegia și Algeria.

Pe data de 20, Bruxelles a propus un plan de reducere a cererii europene de gaze cu 15% pentru a compensa scăderea livrărilor rusești.

Reducerea în continuare a livrărilor

Pe 25, Gazprom a anunțat că va reduce din nou drastic livrările către Europa prin Nord Stream 1 începând cu ziua următoare, invocând necesitatea întreținerii unei turbine.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, cere Europei să "riposteze" la acest "război al gazului" rusesc introducând noi sancțiuni împotriva Moscovei.

La data de 30, Gazprom anunță că a suspendat livrările către Letonia, invocând o "încălcare a condițiilor de retragere a gazelor".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.