Costul politic al inflației

În condițiile în care rata inflației atinge cote devastatoare, prețul carburanților se situează la un nivel fără precedent în multe țări europene, iar alimentele sunt tot mai scumpe, locuitorii Bătrânului Continent se află sub o permanentă presiune. 

La capitolul alimente, spre exemplu, asigurătorul de credite Allianz Trade crede că "răul nu a venit încă". Iar asta înseamnă că, "pe termen mediu, criza costului vieții sporește presiunea asupra guvernelor pentru a limita impactul acesteia", potrivit estimărilor analistului Laurence Allan, director de risc de țară la S&P Global Market Intelligence.

Se creează, astfel, un context propice pentru ca populația să treacă la acțiuni radicale, mai ales dacă guvernele decid să aplice politici de austeritate pentru a-și redresa traiectoriile bugetare, afectate de  pandemia de COVID-19 și de război. Allan amintește că austeritatea care a urmat crizei din 2008 "a fost catalizatorul expansiunii așa-numitelor partide anti-sistem, cum ar fi Syriza (Grecia), Cinci Stele, Lega (Italia), Podemos (Spania).

Acest lucru este evident și în Franța, "unde cele trei forțe politice principale sunt acum centrul, extrema stângă și extrema dreaptă", ambele conduse de problema puterii de cumpărare, notează Agathe Demarais, director de previziuni pentru unitatea de cercetare a The Economist, Economist Intelligence Unit (EIU).

O industrie amenințată

"Economia europeană este mai expusă la efectul sancțiunilor decât cea americană", spune Elvire Fabry, expert pe probleme de globalizare la Institutul Jacques Delors."Sancțiunile occidentale împotriva Rusiei sunt o adevărată povară pentru Uniunea Europeană, avantajează China și nu costă nimic Statele Unite", vine în completare diplomatul Jean de Gliniasty.

"Să luăm ca exemplu industria auto germană. Pentru ei, este foarte complicat, au avut penuria de semiconductori (cauzată de pandemia de COVID-19, n.r.), apoi creșterea prețurilor cu precădere la metale, scumpire provocată de războiul din Ucraina și, în plus, mai există și expunerea la piața rusă este puternică", ilustrează dna Demarais.

În domeniul aeronautic, Airbus cumpără jumătate din titan de la furnizorul rus VSMPO-Avisma (care continuă să livreze), dar acum caută alte surse de aprovizionare. Boeing achiziționează doar o treime din titanul său din Rusia și a anunțat la 7 martie că a încetat orice relații cu cei de la VSMPO.

Europa este un pitic

Pe termen scurt, "există teama că președintele chinez, Xi Jinping, va persista cu strategia sa de Covid zero", care perturbă fluxurile comerciale globale, estimează Fabry. Iar pe termen lung, continuă ea, războiul are un "impact asupra decuplajului structural dintre SUA și China".

În această lume divizată, "Europa este un pitic între China, pe de o parte, și Statele Unite, pe de altă parte", spune Demarais. Va trebui să aloce resurse considerabile pentru a se menține la suprafață și pentru a încerca să păstreze o formă de autonomie.

Aceste resurse vor fi cu atât mai limitate cu cât sectorul riscă să-și vadă marja de manevră financiară redusă de presiunea de a crește salariile pentru a contracara inflația.

O criză a migrației?

"În lunile următoare vom resimți în Africa repercusiunile crizei ucrainene" în ceea ce privește alimentația, anticipează Jean-Marc Balencie, analist geopolitic francez și autor al blogului "Horizons incertains".

Criza alimentară "este o preocupare majoră pentru europeni, cu riscurile de deplasare a populației pe care le poate crea", a declarat Fabry. Mai ales că Europa se confruntă deja cu afluxul de refugiați ucraineni care fug de război.

În cazul unui aflux masiv de migranți, "vor exista disensiuni" între țările europene, așa cum s-a întâmplat în 2015 cu refugiații sirieni, potrivit doamnei Demarais. Iar "subiectul va fi instrumentat politic de anumite mișcări", cu consecințe incerte, crede Allan. "Ca în Spania, unde ai o coaliție foarte fragilă" la putere și alegeri generale în 2023.

Divizare

Prin urmare, europenii ar putea fi divizați pe tema migrației, dar alți factori provoacă deja o ruptură, în special în ceea ce privește poziția față de Rusia. "În ciuda discursului despre unitatea europeană, există fisuri, putem vedea că, în realitate, există o problemă legată de dependența anumitor țări de gazul și petrolul rusesc", a apreciat Balencie.

În special, unele țări est-europene "pun vehement sub semnul întrebării primatul franco-german, care va dura mult după război și care riscă să provoace fisuri de durată în UE", a spus el.

Citește și Vine foametea? Mircea Coșea: Omenirea va resimți mai mult lipsa de alimente decât de energie

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.