Secretarul de stat american Antony Blinken şi ministrul rus de externe Serghei Lavrov au avut vineri prima lor discuţie telefonică de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în care au abordat situaţia din această ţară, criza alimentară şi un posibil schimb de deţinuţi între Washington şi Moscova.

''Am avut o discuţie sinceră şi directă'', a spus Blinken la o conferinţă de presă, potrivit AFP. El declarase miercuri că doreşte să-l contacteze pe omologul său rus pentru a discuta despre oferta SUA pentru eliberarea de către Rusia a baschetbalistei Brittney Griner şi a fostului soldat american Paul Whelan.

Aceştia ar putea fi eliberaţi în schimbul lui Viktor Bout, un traficant de arme rus încarcerat în SUA. Dar, conform mesajelor transmise de Blinken şi Lavrov după discuţia lor, ei nu au ajuns la niciun acord în acest sens.

În ce priveşte agresiunea rusă contra Ucrainei, Blinken a precizat că l-a atenţionat pe omologul său rus că lumea nu va recunoaşte ''niciodată'' anexarea unor teritorii ucrainene de către Rusia.

Potrivit unui comunicat al MAE rus, citat de agenţiile Reuters şi EFE, Lavrov i-a transmis lui Blinken că ajutorul militar occidental oferit Ucrainei nu face decât să prelungească conflictul şi a susţinut că Rusia îşi va atinge chiar şi în aceste condiţii obiectivele ''operaţiunii militare speciale''.

Pe de altă parte, pe tema crizei alimentare, criză care potrivit Washingtonului este amplificată de blocada rusească asupra exportului de cereale ucrainene prin Marea Neagră - blocadă a cărei ridicare este aşteptată în urma unui acord încheiat recent -, Lavrov i-a reproşat omologului său american că Washingtonul alimentează o astfel de criză prin sancţiunile împotriva Rusiei care o împiedică pe aceasta să exporte cereale şi îngrăşăminte. 

Citește și Putin a dat ordinul, armata va executa. Se va întâmpla în Donbasul ucrainean

Interesant este că discuția celor doi diplomați a venit la câteva zile după ce, joi, fostul președinte al Rusiei, actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate al țării, Dmitri Medvedev, a publicat pe contul său din Telegram o hartă a Europei, unde cea mai mare parte a Ucrainei aparţine altor state. În postarea sa, Medvedev susţine că ar exista analişti occidentali - fără a-i nominaliza - care ar vedea în acest fel viitorul stat ucrainean, scrie cotidianul Vedomosti.

Pe una din hărţile publicate de fostul preşedinte rus, şapte regiuni ucrainene sunt trecute la Polonia, una la Ungaria, două la România şi 13 regiuni plus Peninsula Crimeea la Rusia. Astfel, Ucraina ar rămâne doar cu regiunea Kiev, conform hărţii publicate de Medvedev în ziua în care Ucraina sărbătoreşte, pentru prima oară, Ziua statalităţii. "Unii analişti occidentali consideră că aşa va fi în realitate", scrie sub această hartă Dmitri Medvedev.

Pe o altă hartă publicată de vicepreşedintele Consiliului Securităţii Rusiei, Ucraina este complet restaurată în interiorul graniţelor de până în 2014. "În creierul afectat de substanţe psihotrope al preşedintelui Ucrainei, a apărut următoarea imagine a viitorului strălucit al ţării sale", susţine pe un ton ofensator Dmitri Medvedev, despre care unii analişti ruşi, plecaţi în afara Rusiei după declanşarea invaziei, afirmă că este un "demn urmaş" al defunctului lider ultranaţionalist rus Vladimir Jirinovski, celebru pentru afirmaţiile sale controversate.

Ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, anunţase anterior că preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a dispus elaborarea unui plan pentru preluarea controlului asupra teritoriilor din sudul ţării care sunt în prezent ocupate de forţele ruse, aminteşte Vedomosti. Reznikov afirmase că numărul forţelor armate ucrainene ajung la 700.000 de persoane, dar la acţiunile militare ar putea fi atrase în total 1 milion de persoane împreună cu efectivele Gărzii Naţionale ale Ucrainei, ale poliţiei şi forţelor de frontieră.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.