Războiul declanșat de Rusia în Ucraina a antrenat o creștere fără precedent a prețurilor la grâu și porumb. Piața de oleaginoase, precum floarea-soarelui, ar putea fi, de asemenea, afectată. Sébastien Abis, cercetător la Iris, a analizat pentru publicația Liberation posibilele repercusiuni ale conflictului.
Aflate deja încă din vară la cel mai ridicat nivel, prețurile cerealelor au atins săptămâna trecută un maxim istoric după ce Rusia a invadat Ucraina, două superputeri agricole, urcând la 344 de euro la deschiderea piețelor joi, înainte de a scădea ușor. Rusia este cel mai mare exportator de grâu din lume. Ucraina se află pe locul patru. La nivel internațional, aceste variații de preț pot reprezenta un risc serios pentru securitatea alimentară a anumitor țări.
Chiar asistăm la creșteri istorice ale prețurilor la cereale?
În urmă cu doi ani, o tonă de grâu era la 120 de euro, iar astăzi a trecut de 300. Din punct de vedere istoric, prețurile agricole sunt extrem de volatile. Piețele reacționează la o multitudine de factori, cum ar fi condițiile meteorologice, problemele logistice sau anunțurile politice, dar aici avem un episod geopolitic major care arată că, uneori, prețurile agricole pot reacționa puternic din motive neagricole. Piața era deja foarte nervoasă din cauza crizei din domeniul sănătății, care a intensificat problemele agricole și alimentare la nivel global.
Putem numi Ucraina și Rusia superputeri agricole?
Din 2016, Rusia este pe primul loc la exporturile de grâu. Reprezintă 10% din producția mondială și 20% din exporturile mondiale. Ucraina este al șaptelea producător mondial, dar al patrulea cel mai mare exportator. Cota de piață este de 12%. Rusia și Ucraina reprezintă împreună o treime din exporturile mondiale. Vorbim adesea despre dependența Europei de gazul rusesc, dar astăzi se conturează un tablou similar în privința cerealelor. Dacă mâine Rusia va controla Ucraina, înseamnă că o treime din grâul mondial va proveni din Rusia. Acest lucru îi conferă multă putere.
Și cum rămâne cu alte cereale?
Ucraina produce 110 milioane de tone de culturi agricole și exportă 80 de milioane de tone. Piețele se bazează în mare măsură pe producția ucraineană. Ucraina este, de asemenea, al cincilea cel mai mare producător și al patrulea cel mai mare exportator de porumb din lume. Acest lucru este cu atât mai jenant pentru Europa cu cât 45% din importurile europene de porumb provin din Ucraina. De asemenea, Ucraina reprezintă 18% din exporturile de orz și 19% din exporturile de rapiță. Este principalul producător și exportator mondial de floarea-soarelui. Produce 30% din recolta mondială și exportă 50% din stocurile sale, ceea ce înseamnă că jumătate din comerțul mondial cu floarea-soarelui depinde de Ucraina.
De ce reacționează astfel piețele?
Piețele reacționează nervos, deoarece încă mai există stocuri din recolta anterioară care trebuie scoase din Ucraina. În Ucraina sunt stocate șase milioane de tone de grâu pentru export, echivalentul a o sută de nave. În cazul porumbului, au mai rămas 19 milioane de tone. Și nu știm ce se va întâmpla. Există riscul ca aceste stocuri să fie degradate? Chiar dacă riscul este puțin probabil, deoarece este în interesul Rusiei să mențină aceste stocuri în stare bună, vor putea fi ele exportate? Infrastructura logistică, porturile, vor mai putea fi folosite? În prezent, 80% din fluxurile agricole și alimentare se desfășoară pe mare. Prin Marea Neagră exporturile ajung în Orientul Mijlociu, Egipt, Africa de Nord sau, prin Canalul Suez, către Golful Persic și Asia de Sud-Est. Există, de asemenea, problema recoltelor viitoare. Odată cu războiul, este posibil ca producția să fie redusă. Acest lucru înseamnă mai puține stocuri disponibile pentru export anul viitor.
Dramă cu îngrășămintele
Dar conflictul armat dintre Ucraina și Rusia se va răsfrânge asupra piețelor de îngrășăminte. Belarus și Rusia sunt printre puținele țări exportatoare de îngrășăminte din lume. Rusia deține o cotă importantă pe piețele de îngrășăminte azotate intermediare și finite. Iar peste 40% din exporturile mondiale de potasă provin din Belarus și Rusia. Nicio altă țară exportatoare de îngrășăminte nu este în măsură să preia ștafeta în cazul în care Rusia și Belarus nu sunt în măsură să aprovizioneze piețele de îngrășăminte. Aproape de Uniunea Europeană, Algeria și Egiptul, doi mari exportatori de îngrășăminte azotate, nu sunt în măsură să compenseze absența Rusiei.
Citește și Rușii ocupă Ucraina. Profesorul Mircea Coșea: Trebuie să ne temem. Poate fi un dezastru pentru toți
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.