Acum, cele mai mari două economii ale lumii s-au luat la întrecere pentru o altă resursă prețioasă: semiconductorii, cipurile care ne alimentează literalmente viața de zi cu zi. Aceste mici fragmente de siliciu reprezintă o industrie de 500 de miliarde de dolari, care, potrivit estimărilor, se va dubla până în 2030. Iar cel care controlează lanțurile de aprovizionare - o rețea încâlcită de companii și țări care produc cipuri - deține cheia pentru a deveni o superputere de neegalat.

China vrea tehnologia de producere a cipurilor. Iar SUA, care domină această tehnologie, pune bețe în roate. Cele două țări sunt în mod clar angajate într-o cursă a înarmării în Asia-Pacific, spune Chris Miller, autorul cărții Chip Wars și profesor asociat la Universitatea Tufts, citat de BBC.

Dar, adaugă el, această cursă este mai mult decât atât: "Pentru că se derulează atât în sfere tradiționale, precum  numărul de nave sau de rachete produse, dar, tot mai mult, ea vizează calitatea algoritmilor de inteligență artificială (AI) ce pot fi utilizați în sistemele militare”. Deocamdată, SUA câștigă - dar războiul cipurilor pe care l-a declarat Chinei remodelează economia globală.

Producătorii de cipuri

Fabricarea semiconductorilor este complexă, specializată și profund integrată. Un iPhone are cipuri proiectate în SUA, fabricate în Taiwan, Japonia sau Coreea de Sud, apoi asamblate în China. India, care investește mai mult în această industrie, ar putea juca un rol mai important în viitor.

Semiconductorii au fost inventați în SUA, dar, în timp, Asia de Est a devenit un centru de producție, în mare parte datorită stimulentelor guvernamentale, inclusiv a subvențiilor. Acest lucru a permis Washingtonului să dezvolte legături de afaceri și alianțe strategice într-o regiune vulnerabilă la influența Rusiei în timpul Războiului Rece. Este la fel de utilă și acum, pe fondul influenței crescânde a Beijingului în Asia-Pacific.

A început cursa pentru realizarea celor mai bune și mai eficiente cipuri la scară largă - și cu cât mai mici, cu atât mai bine. Provocarea: câți tranzistori - mici întrerupătoare electrice care pot activa sau dezactiva un curent - pot fi montate pe cea mai mică bucată de placă de siliciu? "Este ceea ce industria semiconductorilor numește legea lui Moore, practic dublarea densității tranzistorilor, un obiectiv greu de atins", a comentat Jue Wang, partener în Silicon Valley la Bain & Company.

"Este ceea ce permite telefoanelor noastre să devină mai rapide, arhivei noastre de fotografii digitale să devină mai mare, dispozitivelor noastre inteligente pentru casă să devină mai inteligente și conținutului nostru din social media să devină mai bogat."

Să ajungi acolo nu este ușor nici măcar pentru producătorii de top din domeniu. La mijlocul anului 2022, Samsung a devenit prima companie care a început să producă în masă cipuri de trei nanometri. I-a urmat, ceva mai târziu, Taiwan Semiconductor Manufacturing Company (TSMC), cel mai mare producător de cipuri din lume și un furnizor important pentru Apple.

Ceea ce îngrijorează SUA

Cât de subțire este un astfel de cip? Mult mai subțire decât un fir de păr, care are între 50 și 100.000 de nanometri. Minuscule, dar puternice, ceea ce înseamnă că intră în dispozitive mai valoroase - supercomputere și AI, internetul lucrurilor. Piața cipurilor "lagging edge" - care alimentează cele mai banale obiecte, cum ar fi cuptoarele cu microunde, mașinile de spălat și frigiderele - este, de asemenea, profitabilă. Dar cererea se va diminua probabil în viitor.

În prezent, majoritatea cipurilor din lume sunt fabricate în Taiwan, oferind insulei autonome ceea ce președintele său numește "scutul de siliciu" - cu alte cuvinte, protecție împotriva Chinei, care revendică acest teritoriu. Dar Beijingul a făcut din producția de cipuri o prioritate națională și investește agresiv în supercomputere și inteligență artificială. Nu este nici pe departe un lider mondial, dar a recuperat rapid în ultimul deceniu, în special în ceea ce privește capacitățile de proiectare a cipurilor, avertizează Miller.

"Ceea ce se constată din punct de vedere istoric este că, ori de câte ori țările puternice dispun de tehnologie de calcul avansată, acestea le implementează în sistemele de informații și militare", a adăugat el. Acest lucru, precum și dependența de Taiwan și de alte țări asiatice pentru aprovizionare, îngrijorează America.

Ce va urma?

Pe termen scurt, industria cipurilor se va confrunte cu încetinirea globală provocată de războiul din Ucraina, cu o inflație galopantă și o redeschiderea economiei chineze. Beijingul va prefera, cu siguranță, să acționeze cu grijă, cu prudență după ce economia ei a fost puternic afectată de pandemia de Covid. 

"Va fi o perioadă de du-te-vino între companiile americane, taiwaneze, chineze și firme din alte țări. Doar în cazul cipurilor logistice și de memorie de ultimă generație vom asista la un efort concertat din partea SUA de a scoate China din rețelele de inovare și un efort din partea Chinei de a-și construi propriul lanț de aprovizionare fără SUA", a estimat Miller.

El adaugă că acest lucru ar putea însemna o decuplare parțială a ecosistemului - unul axat pe China și unul pe restul lumii. Acest lucru are ramificații uriașe pentru economia globală. Îi va forța pe jucători să aleagă o parte, ceea ce ar putea să le taie multora accesul la piața chineză.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.