Europa, confruntată cu o criză energetică persistentă

Competitivitatea energetică a Uniunii Europene (UE) suferă de un decalaj major față de alte economii globale, accentuat în ultimii ani de criza energetică. Conform Raportului Draghi, prețurile la gaze și electricitate din UE sunt mult mai ridicate și mai volatile decât în Statele Unite sau China, afectând direct industriile mari consumatoare de energie și întreaga economie europeană​.

În 2023, prețurile la gaze pentru industrie erau de trei până la cinci ori mai mari în UE decât în SUA, în timp ce prețurile la electricitate erau de două până la trei ori mai ridicate. Această situație este rezultatul unui mix de factori, inclusiv dependența ridicată de importurile de gaze, structura pieței energetice europene și lipsa unor mecanisme de coordonare eficiente între statele membre​.

Prețuri ridicate și volatilitate periculoasă

Volatilitatea prețurilor la energie a devenit o problemă sistemică în UE. Dacă în trecut variațiile de preț erau limitate, începând cu 2019, incertitudinea a crescut semnificativ din cauza crizei COVID-19 și a războiului din Ucraina. Această volatilitate afectează investițiile în sectorul energetic și industrial, ducând la costuri suplimentare pentru companii și consumatori​.

În perioada 2021-2023, aproximativ 60% dintre companiile europene au declarat că prețurile energiei reprezintă un obstacol major pentru investiții, cu 20 de puncte procentuale mai mult decât în SUA. De asemenea, în 2023, importurile UE de combustibili fosili au ajuns la 390 miliarde de euro, cu 90% mai mult decât media din 2017-2021​.

Sursele problemelor: dependența de importuri și fragmentarea pieței

Raportul Draghi identifică mai mulți factori care contribuie la decalajul energetic al UE:

• Dependența de gazul importat și expunerea la piețele spot

UE este cel mai mare importator de gaze naturale și gaze naturale lichefiate (LNG), însă nu își valorifică suficient puterea de negociere. Importurile de gaze din Rusia au scăzut de la 40% în 2021 la 8% în 2023, dar dependența de piețele spot a crescut, ceea ce expune Europa la volatilitatea prețurilor globale​.

• Mecanismul de stabilire a prețurilor energiei

Piața unică europeană se bazează pe prețuri marginale, ceea ce înseamnă că prețul final al electricității este determinat de cea mai scumpă sursă de energie utilizată. În 2022, gazul natural a fost utilizat pentru stabilirea prețului 63% din timp, deși reprezenta doar 20% din mixul energetic​.

• Deficitul de infrastructură și rețele subdezvoltate

Lipsa capacităților de interconectare și a infrastructurii moderne face ca anumite state membre să plătească mai mult pentru energie. În 2022, prețurile în unele state erau de două ori mai mari decât în altele​.

Soluțiile propuse de Raportul Draghi

Pentru a reduce decalajul competitivității, raportul propune mai multe soluții:

• Consolidarea negocierilor pentru importurile de gaze

UE trebuie să-și folosească mai bine puterea colectivă pentru a negocia contracte pe termen lung, cu prețuri mai stabile și mai avantajoase. În prezent, companiile europene sunt mai reticente decât cele din Asia în semnarea acestor contracte, ceea ce duce la o dependență mai mare de piețele volatile​.

• Modernizarea pieței energiei electrice

Trebuie dezvoltate contracte de achiziție pe termen lung (PPA) pentru energia regenerabilă, reducând astfel expunerea companiilor la prețuri fluctuante. În 2023, astfel de contracte au crescut cu 40%, dar sunt încă insuficiente pentru a reduce volatilitatea prețurilor​.

• Investiții în infrastructură și rețele de transport

UE trebuie să își extindă rețelele de electricitate și gaze, să investească în interconectări și să reducă blocajele de infrastructură. Se estimează că investițiile în rețelele electrice ar trebui să ajungă la peste 500 miliarde de euro în acest deceniu​.

• Reforma sistemului de taxe și subvenții

Taxele și subvențiile pe energie variază semnificativ între statele membre, ceea ce creează un dezavantaj pentru industriile din țările cu taxe mai mari. Raportul recomandă armonizarea acestor costuri și revizuirea politicii de sprijin pentru industriile afectate de prețurile ridicate​.

• Accelerarea tranziției către energia curată

Pentru a reduce dependența de combustibilii fosili și a scădea prețurile pe termen lung, UE trebuie să își crească semnificativ capacitatea de energie regenerabilă și nucleară. Deși energia regenerabilă acoperă în prezent 45% din necesarul electricității UE, aceasta trebuie să ajungă la 67% până în 2030​.

Concluzie: un viitor incert, dar cu oportunități

Raportul Draghi avertizează că, fără acțiuni imediate, decalajul competitiv al Europei se va accentua, afectând economia și capacitatea industrială a UE. În același timp, tranziția energetică oferă oportunități imense pentru reducerea costurilor și creșterea independenței energetice. UE trebuie să accelereze investițiile, să își reformeze piața de energie și să creeze un cadru mai stabil pentru companii și consumatori​.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.